În perioada 23-26 august 2026, la Institutul Teologic Franciscan din Roman, s-au desfășurat exercițiile spirituale ale Franciscanilor Seculari din regiunea Moldova și Muntenia, dedicate aprofundării credinței și trăirii autentice a Evangheliei, cu tema:

Zilele petrecute împreună au fost un prilej binecuvântat de liniște, rugăciune și fraternitate, în care ne-am oprit din activitățile noastre pentru a ne asculta inima și a ne reînnoi credința. Ghidați cu multă căldură de părintele Alexandru Olaru, Asistentul nostru spiritual, am învățat cum să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze în viața noastră de zi cu zi.

Am redescoperit că sfințenia nu înseamnă să facem lucruri extraordinare sau să fugim din lume, ci să-L lăsăm pe Cristos să ne transforme viața acolo unde suntem: în familie, la locul de muncă și în comunitate.

Într-un an special – Anul Jubiliar Franciscan, în care comemorăm 800 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Francisc de Assisi – am redescoperit că adevărata odihnă vine din tăcere și din rugăciunea curată.

Părintele ne-a vorbit despre modelele noastre de sfințenie: Sfântul Francisc de Assisi, Sfânta Elisabeta a Ungariei, Sfântul Ludovic și Fericita Veronica Antal. Am înțeles că putem fi sfinți acasă, în familie, la locul de muncă, prin iertare, răbdare și bunătate față de cei din jur și mai ales prin iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele.

A doua meditație a fost dedicată păcii și modului în care o putem trăi în inimile noastre. Pacea franciscană se construiește pe adevăr, iertare și iubire. Ea nu se obține prin argumente, orgolii sau prin dorința de a-i schimba pe ceilalți, ci începe cu propria noastră convertire.

Primul pas spre pace este umilința, care nu este o slăbiciune, ci alegerea de a-L pune pe Dumnezeu în centrul vieții. Privind la Sfântul Francisc (care a mers în fața sultanului fără arme, doar cu Evanghelia), la Sfântul Apostol Bartolomeu, la Fericita Veronica Antal, la Părintele Anton Demeter, care prin martiriul lor au dovedit umilința desăvârșită a Evangheliei, am fost îndemnați să nu ne temem să fim mici. Am învățat că trebuie să ne rugăm asemenea Sfântului Paul și a Sfântului Francisc de Assisi, model al păcii creștine:

În cea de-a treia meditație, părintele ne-a vorbit despre Euharistie, subliniind că omul nu poate trăi fără speranță. Cristos, prezent pe altar, este Cel care ne vindecă, ne hrănește și ne dă puterea de a trece peste frici, suferințe și momentele de neîncredere.

Taina Euharistiei este o adevărată „autostradă către cer”, așa cum ne amintesc Sfântul Carlo Acutis sau Sfânta Clara (care a înfruntat armatele sarazine cu Preasfântul Sacrament), precum și Sfântul Francisc, care iubea în mod deosebit pe Isus euharisticul. În același timp, am fost îndemnați să cultivăm respectul și rugăciunea pentru preoți, cei care ne slujesc și ne însoțesc pe drumul credinței și prin mâinile cărora primim acest mare dar.

Programul acestor zile de exerciții spirituale a fost completat cu participarea la deschiderea pelerinajului de marți după-amiază, la Nisiporești, iar în ziua de 26 august am luat parte cu mare bucurie la sărbătoarea Fericitei Veronica Antal, fecioară și martiră. A fost o trăire cu totul deosebită, marcând totodată Anul Centenar franciscan (800 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Francisc), ocazie cu care am avut posibilitatea de a venera relicvele Sfântului Francisc aduse de la Assisi, precum și cele ale Fericitei Veronica Antal.

Programul acestei zile de sărbătoare a debutat cu rugăciunea Sfântului Rozariu meditat alături de Armata Maicii Domnului, urmat de ora de Adorație Euharistică. Punctul culminant l-a constituit Sfânta Liturghie pontificală, celebrată de PS Iosif Păuleț, Episcop de Iași, alături de Părintele Provincial Damian Pătrașcu și un număr mare de preoți concelebranți.

Sărbătoarea s-a încheiat într-un spirit fratern cu agapa oferită cu multă dragoste de comunitatea din Nisiporești. În plus, după o vară caldă și secetoasă, Dumnezeu ne-a binecuvântat în această zi și cu o ploaie bună și curată, ca un semn vizibil al harului revărsat peste noi toți.

Aducem alese mulțumiri Părintelui Alexandru Olaru, pentru dăruirea, talentul și răbdarea cu care ne-a însoțit pe parcursul meditațiilor din aceste zile, precum și pentru găzduirea în Conventul din Roman. Un cuvânt de recunoștință întregului personal de la Institutul Teologic Franciscan, pentru disponibilitatea și ospitalitatea oferite.

Plecăm de la aceste zile de Exerciții Spirituale și de la pelerinajul de la Nisiporești cu inima plină de bucurie, totodată mai uniți în credință și hotărâți să fim mai răbdători, mai iertători, mai iubitori și mai buni în familiile și comunitățile noastre unde ne trăim existența noastră ca și franciscani seculari.

Pace și bine!

Sr. Ana Biro, Ministră regională OFS