Distribuie cu:

În Parohia „Sfânta Treime” din Prăjeşti (BC) a avut loc, în perioada 1-7 august, campusul cu tema „Zâmbeşte, Domnul te iubeşte”, prin mărinimia cercetaşilor Scout şi a fraţilor franciscani din parohie, eveniment la care a participat un număr impresionant de copii, ce au experimentat, în această săptămână, noi limite ale imaginaţiei şi creativităţii.

Încă din prima zi, destinată găsirii identităţii, cele şase patrule au surprins prin ideile propuse şi numele ingenioase asumate, precum: „Piticii piticoşi”, „Gaşca lui Pinocchio”, „Bananele descălţate”, Patrula „Mă gândesc”, „Bucătarii cu mustăţi” şi „Trandafirii hazlii”. Totodată, bansurile şi jocurile au adus zâmbete pe chipul tuturor. Pentru că Dumnezeu ne-a oferit darul de a fi cu toţii împreună, seara, nu puteam lipsi de la Sfântul Rozariu şi de la Sfânta Liturghie, astfel adunându-ne în biserica noastră parohială pentru a-i mulţumi Domnului pentru darul fraternităţii.

Pe parcursul întregii săptămâni, copiii au pictat, au creat propriile lor poveşti, au confecţionat piese origami, urmând ca vineri, fiecare patrulă să-şi unească forţele pentru a câştiga un concurs alcătuit din mai multe obstacole, numit „Cazino”.

Întrucât cercetaşii îndrăgesc natura şi mediul înconjurător, sâmbătă, ne-am îndreptat spre pădure. Cu toate că drumul a fost lung şi soarele arzător, odată ajunşi  în mijlocul naturii, am dat uitării oboseala în schimbul jocurilor şi al bansurilor. Ultima zi a Campusului a fost, într-adevăr, o zi cu totul specială, întrucât s-a organizat „Festivalul Luminii”. La acesta au fost invitaţi toţi părinţii şi bunicii copiilor participanţi, ce au putut vedea într-o mimi-expoziție lucrările cercetaşilor din timpul săptămânii. De asemenea, au fost şi momente artistice emoţionante. Cu toţii, şi cei mici şi cei mari, am intrat în horă, în aer simţindu-se o mireasmă de sărbătoare intensă. Odată cu lăsarea întunericului, în toată curtea bisericii au fost aprinse „gulguţele”, moment care a încălzit inimile şi chipurile tuturor celor prezenţi.

Toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără ajutorul Pr. Paroh, Antal Emilian OFMConv., căruia îi mulţumim din suflet, şi fără dăruirea celor şaisprezece lideri care au renunţat la timpul lor pentru a oferi zâmbete lupişorilor şi temerarilor.

Personal, după această săptămână, pot spune că am devenit mai bogată sufleteşte şi la rândul meu am învăţat multe de la copii. Şi cred că atunci când eşti în mijlocul lor eşti, de fapt, acasă.

Monalisa Comoraşu

Distribuie cu: