Loading...

A trecut la Domnul sr. Agneza Donea

„Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii!” (Mt 25,34). Sunt cuvintele pe care și Sr. Agneza Donea le-a auzit cu siguranță pe 26 noiembrie 2017, în sărbătoarea lui Cristos, Regele Universului, zi în care sora moarte a condus-o înaintea lui Isus, pentru a-l adora, nu o oră, sau două, sau trei, ci pentru totdeauna.

Sr. Agneza Donea

Distribuie cu:

Sr. Agneza Donea s-a născut la Mircești în ziua de 14 octombrie 1928. A început noviciatul în familia Surorilor Franciscane Misionare de Assisi pe 1 ianuarie 1949. După exact un an, în prima zi a anului 1949 a făcut profesiunea temporară, pe care a fost nevoită să o reînnoiască an de an, cu fidelitate timp de 34 de ani, în anii grei ai comunismului, până în 1983 când pe 11 februarie a putut spune DA-ul său definitiv lui Cristos, Mirele ei drag, prin profesiunea perpetuă.

***

După desființarea mănăstirilor, Sr. Agneza s-a retras în casa ei părintească de la Mircești unde a ales să rămână până în luna martie a acestui an, când boala s-a agravat, imobilizând-o la pat. A fost primită cu multă bucurie de către surorile din comunitatea „Sf. Rita” din Hălăucești și îngrijită cu multă atenție și dăruire până în ultima clipă. Cu toate ne amintim de ea ca fiind o fire veselă, cu suflet mare, îi plăcea mult să cânte și să scrie poezii pe care ni le recita ori de câte ori mergeam să o vizităm. Se ruga mult pentru vocații și ne îndemna și pe noi să ne rugăm. Tocmai relația profundă pe care o avea cu Cristos a ajutat-o să-și ducă cu răbdare crucea de fiecare zi. Pentru sr. Agneza suferința a fost „cheie ne-nsemnată, dar de aur/ ce-i deschide cu grăbire, sfântul cerului tezaur” așa cum îi plăcea să spună într-una dintre poeziile sale.  Nu s-a plâns niciodată și nu a pretins nimic. Era bună, răbdătoare și blândă după cum ne confirmă și familiarii. A trăit mereu la prezența lui Dumnezeu considerând anii care treceau unul după altul: „(…) Fugari ca gândul/ iar a timpului grăbire/ o-nțeleaptă chibzuire/ că te-apropii de mormânt.”

Ca și program de viață își propusese „să petreacă cu iubire clipele ce i-au rămas” și să caute mereu să privească la Cristos, fără a număra momentele de suferință căci era ferm convinsă că Isus „le-nsemna în Inima sa preasfântă”. Când crucea devenea greu de purtat începea să-i ceară ajutor lui Isus tot prin intermediul poeziei: „Ajută-mă, o, bun Stăpâne,/ Să-mi duc crucea ca și tine / spre-nălțimea culmilor” căci spunea: „Isuse, când ducem crucea împreună, nu mai este grea de dus”.

În ultima perioadă, nemaiputând vorbi, privea în ochi pe oricine venea să o viziteze și cu mâna ei tremurândă,  apuca mâna celuilalt și i-o săruta ca semn de recunoștință, iar dacă vedea o cruce cerea să o sărute. Nu deschidea gura ca să primească mâncarea până când sora care i-o aducea nu mulțumea lui Dumnezeu pentru „pâinea cea de toate zilele”…

Deși tăcerea ei în ultimele luni a fost lungă și profundă glasul rugăciunii ei pentru întreaga omenire acum are puterea de a străbate și cerul: Doamne, Tu Stăpân al firii/ dă putere omenirii/ ca în drum spre Infinit / Inima să-și alipească/ de inima-ți părintească/ dorind RAIUL nesfârșit.

***

Îi suntem recunoascătoare lui Dumnezeu pentru darul sr. Agneza pentru că prin ea ne-a învățat cum să iubim viața și pe Creatorul ei, cum să cântăm și să zâmbim chiar și atunci când suferința ne apasă, cum să ne încredințăm viața , printr-o credință puternică, în mâinile Tatălui milostiv care ne așteaptă în Împărăția sa veșnică.

***

Liturghia înmormântării va avea loc în ziua de joi, 30 noiembrie 2017, la ora 10.00, în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Mircești.

Distribuie cu: