Roman: Simpozion aniversar
Distribuie cu:
Simpozionul aniversar:
Institutul Teologic Franciscan din Roman:
25 de ani în slujba formării
Aniversarea jubileului a 25 de ani de la reorganizarea Provinciei ,,Sfântul Iosif, soțul Preasfintei Fecioare Maria”, și respectiv a 25 de ani în slujba formării la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, au constituit un bun prilej pentru organizarea unui simpozion internațional cu titlul: «Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman: 25 de ani în slujba formării», care aduce în prim plan reorganizarea învăţământului teologico-filozofic din Roman.
Simpozionul a avut loc joi, 1 octombrie 2015, şi a fost organizat în colaborare cu mai multe instituţii: Pontificia Facoltà San Bonaventura (Roma), Facultatea de Filozofie I. Duns Scotus, Facultatea de Teologie Pastorală (Roman), Facultatea de Teologie Romano – Catolică (Bucureşti), Academia istorico-juridico-teologică „Petru Tocănel”, Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan „Sf. Francisc de Assisi”. La această manifestare au luat parte cadrele didactice și studenții Institutului, cât și oaspeți şi fraţii novici.
Simpozionul aniversar, pus în legătură cu o problematică mai generală, cu importanța teologiei pentru filozofie, cu teologia privită în dimensiunea sa academică și formativă, și-a propus conturarea unei formări franciscane și evocarea câtorva repere istorice importante și a unor personalități ecleziastice remarcabile.
Deschiderea simpozionului s-a făcut prin Salutul Ministrului Provincial Emilian Cătălin, care a adresat un cuvânt de mulţumire organizatorilor şi a menţionat printre altele: „Cu ocazia jubileului a 25 de ani de la redeschiderea Provinciei, am organizat o serie de evenimente fie la nivel provincial, parohial, cât și instituțional, care să ne amintească de trecutul nostru. Astăzi, în acest moment al deschiderii anului academic, în sufletul nostru se trezeşte emoţia unei frumoase amintiri, primele momente ale Institutului Teologic Franciscan, rămâne pe mai departe această amintire pentru a fi povestită altora. Intenţia acestor evenimente a fost aceea a reîmprospătării memoriei şi că acest frumos arbore are rădăcini, nu doar fructe şi frunze; avem rădăcini în istoria recentă, însă cu mari sacrificii. Sper ca această zi, să fie o vie şi frumoasă amintire a unei emoţii pe care să o trăim până la sfârşit!”.
După acest moment a urmat şi salutul Asistentului General pr. prof. Jude Winkler, care privind spre trecut observă: „Institutul Franciscan la început era un vis imposibil, incredibil de realizat! Un Institut în care fraţii să împărtăşească valorile carismei franciscane, într-o lume a confuziei culturale. Împreună cu voi putem oferi un răspuns lumii împreună cu spiritualitatea voastră. În numele Ministrului General Marco Tasca şi al Definitoriului General, îi invit pe profesori să aibă curajul să răspundă acestor provocări, să fie oameni simpli ai rugăciunii şi ai fraternităţii. Îi invit pe tinerii studenţi să aibă curajul de a avea vise, care poate în acest moment nu sunt posibile. Nu este timpul nostru, ci timpul Domnului!”.
Programul a debutat în prima parte cu prezentarea comunicărilor științifice de către moderatorul simpozionului pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal, care a acordat cuvântul pr. dr. Wilhelm Dancă, care a susţinut prelegerea: «Teologia are nevoie de filosofie?».
Pr. dr. Wilhelm Dancă, susţine că: „filozofia întreabă teologia răspunde, e primul fel de a înţelege raportul şi necesitatea relaţiei dintre teologie şi filozofie. Teologul trebuie să îl ajute pe omul areligios care într-o lume desacralizată şi-a propus să elimine şi ultimul zeu posibil din viaţa sa, să reuşim să îi deschidem calea spre transcendenţă, spre altceva din orizontul închis al acestei lumi. Ceea ce îi corespunde filosofiei este să o numim aşa recta ratio, aceea raţiune dreaptă care se cultivă şi se promovează în orizontul unei existenţe în care contează adevărul, binele şi frumosul.
Părintele a subliniat și faptul că, după Conciliul Vatican II, am alunecat în gândirea de tip psihologic, sociologic, totul este descriere, nu există normă. Ştiinţele acestea, psihologia, sociologia, antropologia nu sunt normative. Nu sunt normative ci descriptive. Ne complăcem în metafore şi imagini frumoase despre om, dar nimeni nu i-a iniţiativa. În schimb, gândirea metafizică, cea care ne deschide spre transcendenţă este de tip normativ, ne spune ce anume trebuie să facem, oarecum ne obligă, bineînţeles, cu blândeţe! Deschiderea fiinţei spre metafizică ne invită la visare, astfel că la finalul comunicării părintele, i-a invitat pe studenţi și pe profesori la visare spre metafizică.
A urmat după aceea evocarea pr. prof. Jude Winkler, (profesor de Sfânta Scriptură la Institutul Franciscan în 1992), care a împărtăşit câteva amintiri. „Este bine să ne amintim! Ne amintim de întâlnirea dintre Dumnezeu şi Moise care nu putea să îl privească pe Dumnezeu faţă către faţă. Când ne amintim vedem urmele prezenței lui Dumnezeu. Aşadar, urmele prezenței lui Dumnezeu în acest Institut se văd în mod clar. Ministru General Lanfranco Serrini, mort anul trecut, iubea această ţară şi alte ţări precum Bulgaria, Lituania, Slovenia; el a fost iniţiatorul misiunilor în aceste ţări. În acel timp lipseau spaţiile adecvate studiului, biblioteca, şi dincolo de aceste dificultăţi părintele a observat dorinţa de a învăţa a fraţilor. Bucuria cea mai mare a unui profesor este aceea de a vedea că discipolul îşi întrece profesorul. Trebuie să visăm în continuare să mergem înainte în convertirea noastră. Studiul teologiei să ne conducă spre sfinţenie!”.
Un alt moment evocativ a fost împărtăşit de pr. Iosif Bisoc, care a adus cu sine un album foto, carnetul de note, însemnările sale din jurnale, conturând astfel provocările acelor vremuri. „În anul 1991, am fost prima generaţie a Institutului Franciscan din Roman. Erau 4 teologi şi mă gândesc aici la pr. Carmil Sociu, pr. Tarciziu Pavel, pr. Damian Blăjuţ şi pr. Borşa Silvestru. Alţi profesori după aceea, pr. Petru Albert, pr. Alois Donea, pr. Alexandru Suceu, prof. de limba latină Vasile Florea etc. În ceea ce priveşte acest Institut el funcţiona deja din 1924, ca secţie de Filozofie la Luizi-Călugăra iar în 1949 s-a închis din cauza instaurării comunismului. A fost redeschis prin circulara din 15 iulie 1991, şi din octombrie 1991 au fost începute cursurile. În faţa statului a fost înfiinţat în 1992, însă s-a dorit recunoașterea Institutului din 1924, dar acest lucru nu a fost posibil. După aceea în 1995, s-a făcut o evaluare a Facultăţii, şi afilierea cu Facultatea Pontificală Seraphicum. Am avut o colaborare foarte frumoasă cu Institutul Teologic de la Iaşi şi cu Facultatea de Teologie Romano – Catolică de la Bucureşti şi cu Facultatea „Sfântul Bonaventura”, de la Roma”.
În continuare a urmat prelegerea: «La teologia nella vita del Seraphicum nel dopo Concilio», susţinută de pr. dr. Dinh Anhue Nguyen.
Facultatea de Teologie pastorală din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman este afiliată cu Facultatea Pontificală „Sfântul Bonaventura”, care aparține Ordinului Fraților Minori Conventuali. Această facultate fost fondată la Roma de către papa Sixt al V-lea în anul 1587 prin Constituția Apostolică Ineffabilis divinae Providentiae din 18 decembrie 1587. În anul 1936 au fost aprobate noile statute ale facultății, care a primit noua titulatură de facultate pontificală. Printre studenții și profesorii renumiţi ai acestei facultăţi se numără: Maximilian Kolbe, profesor, scriitor, misionar și teolog, Leone Veuthey, fericit și mare teolog, Petru Tocănel profesor şi rector jurist al Biserici Catolice, Orlando Todisco, doctor în istoria filosofiei medievale. Facultatea, precizează pr. dr. Dinh Anhue Nguyen urmează acum statutele post-conciliare în ceea ce priveşte educaţia creştină, ecumenismul şi relaţia cu celelalte religii.
După această incursiune istorică asupra Facultăţii Sfântul Bonaventura, a urmat evocarea pr. dr. Mihăiță Popovici, care a rememorat că: „sunt aproape două decenii de când am păşit în cadrul acestui Institut în calitate de profesor invitat. Această instituţie trebuia să existe în oraşul nostru în această regiune a ţării a Moldovei, pentru că are o misiune, nu doar una didactică ci o misiune pastorală, o misiune de deschidere şi de schimbare a unei mentalităţi la nivelul culturii generale a omului contemporan. La împlinirea celor 25 de ani, îl rog pe bunul Dumnezeu să ţină această instituţie în dragostea dintâi, aşa cum am cunoscut-o eu aproape de două decenii. Mă rog lui Dumnezeu ca să ne întâlnim la centenarul acestei instituţii, abundându-ne spiritele noastre în iubirea lui Dumnezeu şi să concelebrăm cu viitorii urmaşi ai acestei instituţii aceeași liturghie a iubirii în Cristos”.
Programul a debutat în cea de a doua parte cu prelegerea pr. dr. Damian Pătrașcu, intitulată: «Istoria de 25 ani a Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman», unde a fost sintetizată situaţia trecută și actuală a învăţământului universitar din cadrul Institutului Teologic Franciscan.
Institutul și-a început activitatea universitară pe baza circularei nr. 50 din 15 iulie 1991, emisă de părintele provincial Iosif Sabău, în urma decretului diecezan nr. 1026 din 20 august 1991, emis de Excelența Sa Petru Gherghel, Episcop de Iași, și pe baza H.G. nr. 92 din 1992. Din anul 1995, Institutul este afiliat la Facultatea Pontificală „Sfântul Bonaventura” din Roma, iar începând cu anul universitar 2000-2001 a obținut, din partea Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, autorizația de funcționare provizorie. Creșterea calității învățământului și cea a cercetării au fost preocupările de bază ale conducerii Institutului și a corpului profesoral, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Acestea s-au concretizat prin uniformizarea planurilor de învățământ, cooptarea unor profesori de valoare și recunoscuți pe plan național și internațional, promovarea tinerilor frați care au absolvit facultățile pontificale și civile în rândul cadrelor didactice, implicarea studenților în munca de cercetare, editarea de cursuri și cărți și editarea unor reviste de specialitate.
O altă realitate o constituie Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus”, înfiinţată în anul 2009. În vederea obţinerii diplomei de licenţă, studenţii susţin examenul de licenţă în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca. La această facultate sunt aşteptaţi să se înscrie şi laicii.
Printre publicaţiile acestor facultăţi se numără: Studii Franciscane, Cultură şi Filozofie Franciscană, Pax et Unitas, Studia et Documenta.
Pr. Virgil Blaj, a închis şirul prezentărilor cu tema: «ITRCF-Roman: centru al gândirii formative franciscane». Această tematică continuă prezentarea pr. dr. Wilhelm Dancă, formarea trebuie să conducă la recta ratio.
Facultatea de Filozofie „Ioan Duns Scotus”, deschisă pentru persoanele consacrate cât şi pentru laici, poate veni în ajutorul oamenilor învăţându-i să gândească binele care transcende spre Dumnezeu. În felul acesta văd Institutul – a spus Pr. Virgil – ca centru formativ care formează rațiunea care transcende adevărul, și care se deschide spre Dumnezeu. Şcoala franciscană a dat Bisericii și lumii un mare număr de papi, episcopi, fraţi, profesori, scriitori, filozofi şi teologi, artişti şi oameni de ştiinţă. Pr. Virgil Blaj, a încheiat prelegerea cu un principiu al unui autor din secolul al VI-lea, Boethius regăsit în De philosophiae consolatione, care să îi însoţească pe studenţi în anul acesta academic: Dacă poţi, îmbină credinţa cu raţiunea!
În continuare, moderatorul pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal, a precizat că: „începuturile Seminarului Franciscan din Roman, nu ar fi avut o dezvoltare firească dacă nu ar fi existat şi o colaborare cu părinţii profesori de la Seminarul diecezan din Iaşi. Cei care şi-au dat contribuţia în mod substanţial sunt: pr. Petru Mareș, pr. dr. Anton Despinescu, pr. Eduard Ferenţ, pr. Claudiu Dumea, pr. Emil Dumea care a fost şi rector pentru câţiva ani, pr. Iulian Fărăoanu, pr. Eduard Patrașcu, etc”.
Ultima evocare i-a aparţinut pr. dr. Anton Despinescu, care a fost profesor de istorie a Bisericii universale, locale, istoria literaturii creştine.
Părintele a mărturisit: „încă din copilărie i-am cunoscut pe părinţii franciscani la Iaşi. La Iași nu era o prezență franciscană numaidecât, dar eu am ajuns seminarist fiind, să văd ce însemnează preoţii franciscani, pentru că din promoţia 1941, au fost câțiva preoţi, 5 sau 6, care făceau cursuri la diferite facultăți din Iaşi pentru a avea diplomă ca să predea mai apoi la gimnaziul de la Hălăuceşti care a funcţionat până în 1948, când l-au confiscat comuniştii. Eram impresionat de ordinea lor, acolo la Seminar, eu mai făceam pe acolo curățenie şi eram impresionat de ordinea lor, că fiecare la măsuţa lui avea o cruce, icoana cu chipul Maicii Domnului, imaginea Sfântului Francisc; aceasta pentru mine a fost o revelaţie.
Un alt an fatidic a fost cel din 1944, în toamna aceluiași an noi nu am mai putut rămâne la Seminar, nici voi la Seminarul din Hălăuceşti şi Luizi-Călugăra. Sovieticii înaintau vertiginos, atunci autorităţile statale ne-au obligat să ne refugiem la Beiuş, unde Biserica Greco-Catolică, avea un gimnaziu şi un internat. Acolo am stat şi seminariştii de la Hălăuceşti şi cei de la Iaşi. Am avut împreună şi cartea de studiu şi capela şi aveam ca spiritual un părinte franciscan renumit, de vie memorie, părintele Gheorghe Pătraşcu. El a fost duhovnicul nostru, ne făcea în fiecare dimineaţă meditaţia, Sfânta Liturghie era disponibil pentru colocvii spirituale, spovadă. Acolo am înţeles ce înseamnă să fii şi terţiar franciscan, și mulți dintre noi ne-am înscris în acest Ordin!
În final, moderatorul pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal, a mulțumit colaboratorilor, invitaților, studenţilor pentru prezența la acest simpozion, prin care s-a evocat activitatea academică, formativă și nu numai. Evenimentul aniversar s-a încheiat cu Sfânta Liturghie solemnă, împreună cu imnul Te Deum în capela Institutului Teologic Franciscan.
Fr. Mihai Percă
