Loading...

Pe urmele sfinţilor

În perioada 15-22 iunie 2019, ca o încununare a parcursului formativ, în dimensiunea sa penitenţială, fraţii studenţi împreună cu părinţii formatori – pr. rector Marius-Petru Bîlha şi pr. vicerector Iosif-Eduard Cadar – ai comunităţii formative de la Institutul Teologic Franciscan din Roman, au făcut un pelerinaj în Polonia, pelerinaj ce s-a voit a fi un itinerar spiritual de purificare, reflecţie şi rugăciune, sub privirea Sfintei Fecioare şi pe urmele acelor sfinţi care au sfinţit pământul Poloniei şi Biserica întreagă, în timpurile noastre: Sf. Maximilian Maria Kolbe şi Sf. Tereza Benedicta a Crucii, Sf. Faustina Kovalska şi Sf. Ioan Paul al II-lea.

Fraţii comunităţii formative de la ITRCF, Roman, în pelerinaj în Polonia

Distribuie cu:

Pelerinajul a început în dimineaţa zilei de sâmbătă, 15 iunie, cu Sfânta Liturghie, după care fraţii au pornit la drum. După un mic popas cultural la Salina Turda, acest muzeu al mineritului în sare din inima Transilvaniei – în care fraţii au savurat frumuseţea monumentală şi grandioasă a acestui loc, operă a trudei seculare a omului şi a naturii – şi după popasul de noapte la Conventul „Adormirea Maicii Domnului” al fraţilor franciscani conventuali din Oradea, în după-amiaza zilei de duminică, 16 iunie, fraţii au păşit graniţele Poloniei. Un prim popas răcoritor, atât uman, cât şi spiritual, a fost la Zakopane, la sanctuarul Sfintei Fecioare Maria de Fatima, într-o regiune muntoasă foarte pitorească, construit după o arhitectură modernă, cu interiorul grandios îmbrăcat în lemn şi împodobit cu sculpturi ornamentale de o mare frumuseţe. Acest sanctuar dedicat Sfintei Fecioare de la Fatima, a fost înălţat de credincioşii polonezi drept mulţumire adusă Maicii Sfinte pentru că l-a ocrotit şi l-a apărat pe Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în timpul atentatului din 1981. Însuşi acest sfânt papă l-a consacrat, în anul 1987, punând chiar el pe creştetul Maicii Sfinte coroana de regină ocrotitoare. Aici fraţii s-au recules şi s-au rugat împreună Maicii Sfinte, rămânând edificaţi de acest exemplu grăitor de credinţă şi de devoţiune al poporului polonez.

În seara acestei zile de duminică, fraţii au ajuns cu bine la Harmeze, la casa Surorilor Misionare ale Neprihănitei şi ale Părintelui Kolbe, unde au fost găzduiţi cu multă dragoste şi dăruire pe tot timpul pelerinajului lor în Polonia. Primele 3 zile (luni, marţi şi miercuri) au fost dedicate fiecare în parte pelerinajului pe urmele câte unor sfinţi dintre cei propuşi în itinerarul fraţilor, în centru fiind mereu Sf. Fecioară Maria şi chipul luminos de martir al Sf. Maximilian Kolbe. Fiecare zi a fost însoţită de Sfânta Liturghie şi de rugăciune, alături de vizite şi reflecţii în locurile semnificative ale vieţii acestor sfinţi. 

Luni, 17 iunie, însoţiţi de Sr. Maria Angela din comunitatea surorilor mai sus numită, fraţii au pornit pe urmele Sf. Ioan Paul al II-lea, la Wadowice, pentru a vizita muzeul casei sale părinteşti, pentru a se ruga şi a celebra Sfânta Liturghie în bazilica Prezentării Sfintei Fecioare Maria, biserica natală a acestui sfânt papă, în care el a fost botezat, a slujit ca ministrant şi a făcut primii paşi în credinţă. Prin toate cele văzute, explicate şi interiorizate aici, fraţii au rememorat şi au înţeles mai bine toate etapele vieţii şi pontificatului acestui sfânt papă, conştientizând virtuţile şi sfinţenia sa, rolul imens pe care l-a avut în viaţa Bisericii şi a patriei sale preaiubite, Polonia, totul fiind aureolat de consacrarea sa totală Neprihănitei, exprimată prin cuvintele: „Totus tuus, Maria!”.

În după-amiaza aceleiaşi zile,fraţii au continuat pelerinajul lor, mergând la sanctuarul Kalwaria (datând din sec. al XVII-lea), în apropiere de Wadowice, urcând spre munte. Parcurgând o mică distanţă pe jos până la acest sanctuar, fraţii s-au rugat Rozariul, iar ajungând aici, s-au bucurat de bogăţia spirituală şi artistică a acestui loc atât de drag Papei Ioan Paul al II-lea şi vizitat adesea de către el. Fraţii au admirat biserica în stil baroc şi picturile maiestuoase ale sfinţilor, rugându-se în faţa icoanei făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Kalwaria.

Ziua de marţi, 18 iunie, a constituit centrul şi culmea pelerinajului, întrucât a fost dedicată vizitei şi rugăciunii la lagărele naziste de la Auschwitz şi Birkenau, în centru itinerarului spiritual fiind Sf. Maximilian Maria Kolbe, fratele nostru martir, şi Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), martiră, şi ea victimă a sistemului nazist de exterminare. Mergând pe urmele acestor 2 sfinţi martiri, dar şi a tuturor mărturisitorilor credinţei care şi-au dat viaţa în acel loc, fraţii, îndrumaţi tot de Sr. Maria Angela, au avut privilegiul să viziteze mai întâi celula cu nr. 18, din blocul 11 al lagărului (pe atunci înspăimântătorul bunker al foamei) în care a murit părintele Kolbe, împreună cu ceilalţi 9 deţinuţi condamnaţi la moarte: fiecare frate a depus aici un trandafir, ca omagiu de pietate, având la dispoziţie câteva momente pentru a sta şi a se ruga în acest loc devenit sanctuar al martiriului şi al carităţii prin harul Neprihănitei căreia părintele Maximilian i s-a oferit cu totul. După aceasta,  fraţii s-au oprit puţin la zidul execuţiei din lagăr, unde au aprins o lumânare şi au celebrat un prohod pentru odihna veşnică a sufletelor tuturor deţinuţilor ucişi aici. Apoi a urmat vizita cu ghid a muzeului şi a întregului complex de la Auschwitz-Birkenau (fraţii reculegându-se şi la locul din curtea lagărului în care se ştie că a părintele Maximilian Kolbe a făcut pasul decisiv al martiriului, ieşind din rândul deţinuţilor şi cerând comandantului să moară în locul acelui tată de familie), Sf. Liturghie în biserica parohială din Birkenau (creată în edificiul fostului sediu de comandament al lagărului), iar după-amiază, fraţii s-au întors la Birkenau pentru a celebra Calea Sfintei Cruci într-un mod cu totul special şi mişcător, parcurgând timp de 3 ore şi jumătate cărările din interiorul lagărului, văzând toate punctele principale şi toate urmele acestei pagini negre a istoriei, „Golgota din epoca noastră”, cum a numit Ioan Paul al II-lea fosta tabără de la Auschwitz. Toate aceste experienţe au constituit nu doar o lecţie de istorie, ci o conştientizare şi o sensibilizare profundă cu privire la ceea ce a însemnat holocaustul pentru poporul evreu şi istoria umanităţii; au fost ceasuri intense de reflecţie, de cutremurare şi rugăciune, pe parcursul cărora fraţii au înţeles şi un alt adevăr fundamental, anume că în acest iad al atrocităţilor şi degradării umane, forţa spiritului omenesc învinge întotdeauna, dacă e întărit de harul lui Dumnezeu şi de multă rugăciune, prin puterea de rezistenţă a credinţei, iubirii, speranţei şi a convingerilor nezdruncinate cu privire la demnitatea şi valoarea omului şi a vieţii: Dumnezeu, iubirea, binele, viaţa şi iubirea înving în mod definitiv şi au ultimul cuvânt de spus asupra istoriei pe care o transformă într-o istorie de mântuire. Toată intensitatea spirituală cu care fraţii au trăit această zi a fost completată de vizitarea expoziţiei de desen a D-lui Marian Kolodziej (1921-2009), artist şi scenograf polonez, prizonier în lagărul de la Auschwitz, care a supravieţuit acestui regim de exterminare şi a creat aceste desene ca mărturie a ceea ce reprezentat pentru el, pentru ceilalţi deţinuţi şi pentru istoria omenirii aceste orori. Creaţiile sale alcătuiesc expoziţia de la subsolul bisericii parohiale din Harmeze (unde este şi mormântul artistului), situată alături de casa fraţilor franciscani conventuali care o păstoresc şi de casa surorilor unde fraţii au fost găzduiţi. Aceste desene şi grafii artistice uluitoare reprezintă în viziune artistică, nu mai puţin realistă, iadul/ororile degradării umane şi sufleteşti din lagărul de exterminare, suferinţele şi zbuciumul interior al artistului prizonier, dar şi partea luminoasă a spiritului omenesc care a supravieţuit acestor experienţe dramatice, prezenţa lui Cristos, a părintelui Kolbe şi a altor persoane care au învins în acest infern sistemul nazist de degradare a omului, a credinţei şi a valorilor.           

Prima jumătate a zilei de miercuri,19 iunie, fraţii au voit să o petreacă sub privirea și în inima Mamei noastre cereşti, vizitând-o în casa ei de Regină a Poloniei, în sanctuarul de la Czestochowa. Însoţiţi şi călăuziţi de Sr. Paula, din aceeaşi comunitate a Surorilor Misionare ale Neprihănitei şi ale Părintelui Kolbe, fraţii au putut cunoaşte esenţialul din istoria acestui sanctuar marian, inima credinţei şi pelerinajului poporului polonez, care este, în fond, o istorie a Maicii Sfinte cu acest popor, istorie de mântuire, de curaj, de renaştere şi speranţă, de-a lungul vitregiilor istoriei sale. Aici fraţii s-au putut ruga la altarul icoanei miraculoase a Preasfintei Fecioare Maria de Czestochowa, au avut parte de vizita cu ghid a întregului complex al sanctuarului şi a spaţiului muzeal, apoi au celebrat Sf. Liturghie în capela Inimii lui Isus, din incinta sanctuarului.

Întăriţi de întâlnirea cu Maica Sfântă, după-amiază fraţii şi-au continuat pelerinajul pe urmele Sfintei Faustina Kovalska şi a Sfântului Ioan Paul al II-lea. Mai întâi, au vizitat Sanctuarul Divinei Milostiviri, pus ocrotirea şi patronajul lui Isus Milostiv şi ale Sfintei Faustina, sfânta revelaţiilor chemării omenirii către milostivirea divină, apoi au putut vedea micul muzeu cu obiectele personale ale acestei sfinte şi cele din camera ei, lucruri care vorbesc mult despre viaţa ei mistică şi de pocăinţă. Aici fraţii s-au recules şi s-au rugat Rozariul Divinei Îndurări, au parcurs multiplele capele şi spaţii ale sanctuarului, momentul forte fiind rugăciunea la altarul mormântului Sfintei Faustina şi în faţa relicvelor sale. De aici, fraţii s-au îndreptat spre apropiatul sanctuar şi centru de spiritualitate dedicat Sfântului Ioan Paul al II-lea, intitulat „Nu vă fie teamă!”, unde au putut venera relicvele acestui sfânt papă, au văzut haina pătată cu sângele său şi în care se văd urmele gloanţelor de la atentatul din 1981 (mărturie a intervenţiei şi ocrotirii miraculoase a Sf. Fecioare Maria de Fatima) şi au putut admira grandioasele mozaicuri artistice ale creatorului Rupnik, care vorbesc despre misterele mântuirii din Noul şi Vechiul Testament şi despre victoria lui Cristos.

Joi, 20 iunie, a 4-a zi a pelerinajului pe pământul Poloniei, a fost destinată, în primul rând, cinstirii Solemnităţii Trupului şi Sângelui Domnului: astfel că fraţii, după Sfânta Liturghie, celebrată de dimineaţă în capela surorilor din Harmeze, au pornit spre Cracovia pentru a participa la frumoasa şi renumita procesiune cu Sf. Sacrament, din acest oraş. Odată ajunşi la domul din Cracovia, cu toţii s-au alăturat celorlalte persoane consacrate participante şi miilor de credincioşi veniţi special pentru aceasta: fraţii s-au minunat în faţa acestei fastuoase celebrări, rămânând edificaţi şi de pietatea multor credincioşi participanţi. O altă bucurie a fraţilor a constat, ulterior, în vizitarea seminarului fraţilor franciscani conventuali din Cracovia, care au manifestat o frumoasă ospitalitate, oferind prânzul, invitându-i pe fraţi la un moment fratern şi însoţindu-i în vizitarea conventului, a bisericii şi a seminarului lor. Fraţii au profitat apoi de timpul rămas după-amiază, pentru a vizita obiectivele istorice şi culturale ale oraşului (catedrala, palatul episcopal, seminarul diecezan, statuile personalităţilor reprezentative, somptuosul sanctuar marian baroc cu celebrul altar Oltarz Mariacki, curtea interioară a palatului regal, piaţa mare a oraşului şi Strada Canonicilor). Astfel, fraţii au înţeles şi au conştientizat multe lucruri despre istoria şi vrednicia poporului polonez care datorează foarte mult regilor săi vrednici şi pricepuţi, oamenilor sfinţi ai Bisericii şi, nu în ultimul rând, Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea.

Vineri, 21 iunie, fraţii şi-au luat rămas-bun de la pământul Poloniei şi de la surorile comunităţii din Harmeze, care i-au găzduit şi slujit cu atâta căldură şi dăruire; despărţirea de surori a fost cu adevărat emoţionantă şi plină de recunoştinţă, fraţii exprimându-şi sincer mulţumirea, bucuria, toată preţuirea şi prietenia lor. Pelerinajul a continuat. După ce au ajuns în ţară şi au poposit peste noapte la conventul fraţilor din Oradea, sâmbătă, 22 iunie, fraţii au făcut un ultim popas spiritual la Blaj, nevoind să încheie itinerarul lor fără a aduce cinstire noilor fericiţi ai Bisericii Greco-Catolice, celor 7 episcopi greco-catolici martiri, beatificaţi de curând de Sf. Părinte Papa Francisc. Fraţii au mers mai întâi pe Câmpia Libertăţii, pentru a aduce un omagiu oamenilor de seamă şi eroilor care s-au jertfit pentru unitatea şi independenţa neamului nostru, făcând o rugăciune şi înălţând un cântec către Domnul. Apoi au celebrat Sf. Liturghie în catedrala episcopală din Blaj, în cinstea fericiţilor episcopi martiri, primiţi cu bucurie şi însoţiţi de părintele paroh al catedralei şi de Pr. prof. Cristian Barta, un vechi prieten al fraţilor franciscani.

După Sf. Liturghie, fraţii au luat împreună prânzul, moment ce a constituit o adevărată agapă frăţească de încheiere a acestui pelerinaj, toţi fiind plini de bucurie şi de recunoştinţă pentru tot ceea ce au primit şi au trăit în tot acest timp minunat, din providenţă dumnezeiască şi prin grija Mamei cereşti. Cu astfel de inimi pline şi voioase, fraţii au pornit din nou spre casă, Domnul veghindu-i şi ajutându-i să ajungă cu bine la Roman, în seara aceleiaşi zile.

Adresăm sincere mulţumiri Domnului, Maicii Sfinte şi tuturor sfinţilor pe urmele cărora fraţii au păşit în tot acest pelerinaj pe care îl putem numi unul de purificare, de fraternitate, de rugăciune şi de cunoaştere a ceea ce este bun, sfânt şi frumos atât pe pământul Poloniei, cât şi pe pământul ţării noastre. Un sincer mulţumesc îndreptăm, de asemenea, tuturor acelora care au făcut posibil acest pelerinaj: părintelui rector, Marius-Petru Bîlha, care l-a conceput şi l-a organizat cu grijă părinteaască, părintelui provincial, Teofil Petrişor, care l-a încuviinţat şi i-a susţinut pe fraţi în acest demers, tuturor binefăcătorilor între care un loc aparte îl au Surorile Misionare ale Neprihănitei şi ale Părintelui Kolbe, din comunitatea din Harmeze, şi fraţii franciscani conventuali ai conventului din Oradea, care au oferit fraţilor găzduire şi hrană atât la începutul, cât şi la sfârşitul acestui pelerinaj. Fie ca acest sfânt pelerinaj fratern şi formativ să aducă roadele cuvenite în sufletele fraţilor şi în viaţa comunităţii.

***

 

În perioada 15-22 iunie 2019, ca o încununare a parcursului formativ din acest an, în dimensiunea sa penitenţială,…

Publicată de Provincia OFMConv. din România pe Miercuri, 26 iunie 2019

Distribuie cu: