O scrisoare a pr. Anton Demeter
Traducând zilele acestea documentele Slujitorului lui Dumnezeu, Pr. Anton Demeter, găsite in dosarul personal din Arhiva Curiei Generale, am dat și peste această scrisoare, pe care o consider foarte edificatoare în dorința părintelui de a trăi în viața de comunitate. V-o transmit și vouă, în traducere din limba franceză.
Slujitorul lui Dumnezeu, pr. Anton Demeter, (stânga) și Ministrul general, pr. Lanfranco Serrini, (dreapta) la Capitulul Provincial Ordinar din 1993.
Distribuie cu:
J. M. J. Fr.
+!
Barticești, 18 iunie 1991
PreaCucernice Părinte Asistent General,
Chiar dacă cu mare întârziere, mulțumesc Sfinției Voastre, și mulțumesc din inimă și Părintelui General Lanfranco Serrini, pentru scurta vizită făcută în cursul acestui an la patul meu de suferință, la Barticești, în România.
Rememorez des această vizită plină de afecțiune și de compasiune a Părintelui nostru General față de persoana mea.
Eu vreau să fiu credincios până la moarte Regulii și Familiei mele Franciscane, și aștept cu nerăbdare ziua în care voi putea trăi din nou în comunitate, împreună cu confrații mei. Am suferit prea mult ca preot franciscan pentru a nu avea mângâierea să-mi închid ochii în mijlocul confraților mei.
Îl rog des pe Sfântul nostru Părinte Francisc pentru ca el să mijlocească ca familia noastră să crească în iubirea față de Cristos. […] .
Laudetur Jesus Christus!
Arriverderci. A presto!
P. Anton Demeter,
OFMConv.
* * *
Pr. Damian Pătrașcu, Postulator General al Ordinului Fraților Minori Conventuali
