Loading...

Moartea. Şi după ea?

În jurul realităţii atât de radicale a morţii s-au înverşunat cercetarea şi întrebările omenirii. Se încearcă mai cu seamă trecerea pragului care separă moartea de ceea ce e „după”. Ce crede Biblia despre această componentă a vieţii pe pământ?

Moartea. Şi după ea? - © Alexas / Pixabay.com

Distribuie cu:

Moartea fizică e semnul limitării făpturii. Mai mult, e un mare „simbol” care cuprinde în el atâtea morţi ale omului: moartea ca urmare a păcatului, ca urmare a singurătăţii, a nefericirii, a violenţei. Moartea brăzdează aproape toate paginile Bibliei; ele converg către o moarte supremă, cea a lui Cristos pe Calvar. Iar spaima de moarte îi urmăreşte pe toţi oamenii din Biblie.

În multe pagini din Vechiul Testament, lumea cealaltă se numeşte sheol şi e privită ca o regiune spectrală, goală, în care făptura supravieţuieşte în stare larvară. Această concepţie va dăinui în medii restrânse şi în iudaismul târziu, când doctrina învierii se va fi afirmat deja. Biblia îl ajută treptat pe om să spulbere limita obscură a morţii şi s-o prezinte într-o nouă lumină. Acest lucru nu se întâmplă doar cu Enoh sau cu Ilie, care trec prin moarte, intrând în Dumnezeu (cf. Gen 5,24; 2Rg 2,1-13). Este destinul fiecărui drept care, trăind în comuniune cu Dumnezeu în timpul vieţii pământeşti, e învăluit şi cucerit de veşnicie şi de infinit.

Este semnificativă profesiunea de încredere făcută de doi psalmişti. „Nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor, nici nu vei îngădui ca cel credincios al tău să vadă putrezirea” (Ps 16,10). „Dar Dumnezeu va răscumpăra sufletul meu, mă va lua de sub puterea locuinţei morţilor” (Ps 49,16).

Dar numai cu învierea lui Cristos, lupta dintre viaţă şi moarte ajunge la un deznodământ: „Moartea a fost înghiţită de victorie. Unde este, moarte, victoria ta? Unde este, moarte, ghimpele tău? Mulţumire fie lui Dumnezeu care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos” (1Cor 15,54-55.57). Cristos, Fiul lui Dumnezeu, murind pe cruce, a învins moartea şi a sădit în ea un grăunte de eternitate.

* * *

Material apărut în ediția tipărită a revistei Mesagerul Sfântului Anton (XXVII, nr. 162, septembrie-octombrie 2020). Revista se găsește și on-line la adresa: www.mesagerulsfantulanton.com

 

Distribuie cu: