Distribuie cu:

fr. Ghe. Dâncă OFMConv 1921 – 2013

Joi, 4 iulie, la Pildești, cu ocazia înmormântării fr. Gheorghe Dâncă (92 de ani), am trăit un moment de simplitate transmisă din amintirea fratelui răposat. Cu toții așa l-am cunoscut: zâmbitor, discret și simplu, îngenuncheat aproape de altar, la fiecare sfântă liturghie sau la momentele de adorație. Chipul lui senin și candid ne-a vorbit și ne vorbește că se poate trăi fără zgomot și agitație, în reculegere, savurând harul oricărui moment al vieții.

Cu siguranță, a avut și încercări în viață, a apucat al doilea război mondial, a muncit mai ales la tipografia din Săbăoani, apoi ca sacristan. În ultimul timp amintea des cum lucra la tiparnițe așezând literele în ordinea firească.
“Aș vrea ca înmormântarea mea să fie cât mai simplă”, scria în micul său Testament. Chiar dacă au fost numeroși frații franciscani prezenți la înmormântare, i s-a păstrat tacit ultima dorință: simplitatea s-a așternut în maiestuoasa biserică din Pildești, satul său natal, o dată cu intrarea sicriului în biserică.

Părintele predicator, Fabian Iacob, ne-a amintit că moartea pentru oamenii sfinți este ca o soră, așa cum a fost pentru Sf. Francisc de Assisi, și după cum a spus-o în mod expres în Cântecul Fratelui Soare: “Lăudat să fii, Domnul meu, pentru sora moarte trupească…”

Fratele Dâncă, mai spunea părintele predicator, nu a celebrat, nu a administrat sacramente, dar, cel mai important lucru: a crezut în Euharistie și în celelalte sacramente. Pe timpul iernii, fiind foarte frig în biserică, ținea sticluțele cu vin și apă în buzunar ca să nu înghețe până la ofertoriu, slujea cu devotament și reculegere la sfânta Liturghie, centrul vieții sale. Era atât de recules în colțul său din presbiteriu încât îndemna pe oricine la aceeași reculegere.

O viață trăită în simplitate nu înseamnă că nu poți fi un om “mare”, mai ales în sfințenie.

Ne va lipsi de acum zâmbetul său de copil matur, dar suntem asigurați că potrivit Fericirilor: cei curați cu inima, cei blânzi, cei săraci cu duhul etc. se vor numi copii ai lui Dumnezeu, vor moșteni pământul și-l vor vedea pe însuși Dumnezeu. Și asta ne va aduce bucurie.

Domnul să-l odihnească în pace!

fr. Iosif Diac

Distribuie cu: