Distribuie cu:

 

Henri Crouzel S.J., Divorțați „recăsătoriți”: practica Bisericii primare

Pref.: cardinal Carlo Caffarra;
trad.: pr. Damian Patraşcu OFMConv.
Roman : Serafica, 2015
ISBN 978-606-8092-93-5
Format A5, pagini 86, preț 10 Ron

Se găsește la Editura Serafica

 

Cartea de față se dorește a fi o contribuție serioasă, din punct de vedere științific, la o temă care a analizat viața a numeroase comunități creștine. După publicarea „Relației” scrise de către cardinalul W. Kasper în Concistorul secret din data de 20 februarie a.c., s-a încins o discuție aprinsă: dacă divorțatul – recăsătorit, care s-a supus unor condiții precise și riguroase indicate în „Relația Kasper”, poate să se apropie de sacramentul Reconcilierii, să primească dezlega­rea trăind în continuare în starea lui de divorțat – recăsătorit și, deci, să primească Euharistia.

Această carte adună diferite cercetări ale autorului, traduse în limba italiană, din limba fran­ceză. Ne putem întreba: de ce se republică într-un singur volum aceste cercetări ale marelui patrolog? Nu pentru a rea­prinde o polemică. Polemica nu folosește în niciun fel la căutarea adevărului, deoarece – așa cum spune cuvântul – se trăiește această cercetare ca un război între adversari. Cartea vrea să folosească unui dialog, care este calea pen­tru a întâlni adevărul ce ne precedă. Și sper să le fie de aju­tor Părinților sinodali participanți la apropiatul Sinod extraor­dinar.

 

Din prefață: CARLO CARD. CAFFARRA

Arhiepiscop de Bologna

  ******

 

 

Dario Antiseri, Actualitatea gândirii franciscane.
Răspunsurile trecutului la întrebările prezentului

Traducător: pr. Virgil Blaj OFMConv
Serafica, Roman 2015
ISBN 978-606-8092-92-8
Format A5, pagini 76, preț 10 Ron

Se găsește la Editura Serafica

 

 

Filosoful Dario Antiseri este unul dintre cei mai activi filosofi catolici italieni prezenți în dezbaterile filosofice actuale, printre altele și coautor cu Giovanni Reale al celebrului manual de filosofie Gândirea occidentală de la origini până în prezent.

Bonaventura spunea că cine pleacă de la rațiune ră­mâne prizonierul rațiunii. Omul contemporan, scrie Antiseri, este marcat de „lista falimentelor provocate de abuzul sistema­tic al rațiunii” și a „omului absolut” care a îmbrăcat uneori veșmintele „cioclului lui Dumnezeu” sau pe cele ale „secretarului Absolutului” – convins, atât într-un caz cât și în celălalt, că este de partea „marii filosofii” și a „rațiunii puter­nice.”

Părintele Orlando Todisco, în lucrările sale dedicate lecturii franciscane a gândirii occidentale, a arătat prospeți­mea, bogăția și actualitatea acestei tradiții de gândire în care și Antiseri vede o „cale spre adevăr”, atentă „la folosirea rațiunii, dar gata să apere drepturile credinței și, în consecință, vigilentă față de tentațiile unei rațiuni care se crede și se comportă asemenea unei zeițe-Rațiuni.” Din acest motiv, o propune ca atare în lucrarea de față, convins fiind că „se slujește Evanghe­lia, slujind omul; și omul se slujește mai mult acolo unde amenințările la demnitatea și integritatea sa sunt mai mari.”

În această perspectivă trebuie citită lucrarea Actualitatea gândirii franciscane. Răspunsurile trecutului la întrebările prezentului. Autorul identifică o serie de probleme cu care ne confruntăm astăzi și ne invită să căutăm în tezaurul de gândire al „Școlii franciscane”, pentru că aici am putea găsi răspunsuri pe măsura întrebărilor, neliniștilor și preocupărilor noastre:

• apărarea de către Bonaventura da Bagnoregio a drepturilor și primatului credinței în raport cu o rațiune prezumțioasă, ridicată la rangul de zeița-Rațiune; o zeiță-Rațiune incapabilă să înțeleagă condiția de creatură a ființei umane și, deci, să se deschidă experienței religioase;
• apărarea atotputerniciei și libertății lui Dumnezeu și totodată a autono­miei și libertății individului în interiorul orizontului voluntarist a lui Duns Scotus;
• apărarea libertății, demnității și responsabilității persoanei umane de către Ockham împotriva unei ispite liberticide omniprezente, consecință directă a reificării conceptelor colective;
• apărarea libertății în activitățile economice, mai ales de către Petru de Giovanni Olivi.

„Toate acestea – conclude Antiseri – constituie patru linii de gândire care fac foarte actuală tradiția gândirii franciscane. E adevărat că un clasic este un contemporan al viitorului. Aceștia au fost pentru prezentul nostru intelectualii franciscani care au trăit acum câteva secole. În fond e drept că adevărului nu i se cere niciodată data nașterii.”

P. Virgil Blaj

 

Distribuie cu: