Loading...

Câteva impresii de la Liverpool

Distribuie cu:

De la stânga spre dreapta: fr. Faustin Cancel, fr. Cristinel Farţadi şi fr. Vincent Kennedy

De la stânga spre dreapta: fr. Faustin Cancel, fr. Cristinel Farţadi şi fr. Vincent Kennedy

Răspunzând cererii Secretarului provincial de a trimite câteva informaţii vizavi de vieţuirea comunităţii din Liverpool, voi încerca, în cele ce urmează, să fac o analiză rapidă a contextului în care ne găsim în momentul de faţă.

Suntem în îndepărtata Anglie, în ţara Reginei, pe tărâmul muzicii “beat”-pop, cu a sa exponentă mai importantă, Beatles (pentru iubitorii de muzica); în oraşul cel mai liniştit al Europei, cu cea mai scăzută rată de criminalitate şi delincvenţă (pentru pacifişti); în leagănul curentului artistic «pre-raffaellit», dezvoltat în sec. al XIX-lea (pentru îndrăgostiţii de artă); aproape de stadionul Anfield, unde Steven Gerrard regizează jocul mult admiratei sale echipe, şi de hipodromul Aintree, unde se desfăşoară Grand National Steeplechase – cea mai faimoasă competiţie hipică cu obstacole din lume (pentru pasionaţii de sport). Dragi confraţi, cam acesta este aerul ce se respiră la LIVERPOOL.

Restrângând atenţia noastră asupra comunităţii noastre franciscane, încep prin a vă spune că este compusă din «trei muşchetari»: pr. Vincent Kennedy, pr. Faustin Cancel şi eu, pr. Cristinel Farţadi. Noi trei, cu ajutorul Domnului, le acordăm asistenţă spirituală credincioşilor ce frecventează frumoasa biserica parohială, dedicată Sf. Anton de Padova.

Fraţii franciscani conventuali, recunoscuţi cu numele de «Greyfriars» – «fraţii (îmbrăcaţi) în cenuşiu», în trecut erau foarte cunoscuţi pe aici. În anii de glorie noi aveam parohia cea mai importantă, cu o bogată activitate cultural-religioasă, mai ales că fraţii deţineau şi o şcoală primară, acum în gestiunea credincioşilor laici. Biserica şi şcoala, aşadar, mergeau mână în mână. Acum, datorită numărului redus de fraţi, responsabilitatea principală este aceea a grijii faţă de poporul lui Dumnezeu. Prin şcoala noastră, printre altele, au trecut şi băieţandrii care aveau să devină membrii faimosului grup Beatles. George Harrison, chitaristul şi cantautorul sus-amintitului grup, a învăţat primele acorduri de chitară în subsolul conventului, spaţiu ce deservea întâlnirilor Scout.

Comunitatea noastră îşi desfăşoară programul de zi cu zi într-un ritm destul de normal, într-o climă de seninătate şi respect faţă de semeni, aşa după cum spune proverbul: «Omul sfinţeşte locul». Rugăciunea breviarului, ce se desfăşoară în capela conventului, dă startul zilei, urmată de cursurile de limbă engleză (pentru cei care simt nevoia). Liturghia se celebrează la ora 12.00, după care urmează prânzul.

Orele de după-amiaza în general se scurg în studiu şi aprofundarea limbii; asta, desigur, când nu apar alte îndatoriri specifice ambientului în care trăim. Excepţie de la regulă este ziua de marţi, dedicată Sf. Anton de Padova, când se celebrează o altă liturghie la orele 19.30, cât şi vinerea, zi în care se acordă o importanţă deosebită adoraţiei, asigurată de grupul implicat în activităţi caritative. Cele patru liturghii care se celebrează duminica sunt frecventate de numeroşi credincioşi, fapt ce demonstrează o anumită maturitate într-ale credinţei.

Este demn menţionat că, în perioada estivă, în această casă este asigurată găzduirea mai multor fraţi ai Ordinului, doritori să înveţe limba engleză.

Cu speranţa că am reuşit să satisfac într-o oarecare măsură dorinţa de cunoaştere a comunităţii noastre, vă urez tot ce-i mai frumos, până la următoarea «întâlnire» în paginile Buletinului Provincial, ce îi uneşte pe toţi fraţii în ciuda distanţelor care îi despart.

Cu stimă ,
fr. Cristinel Farţadi OFMConv

Distribuie cu: