Loading...

Iubim această Biserică (?)

Nu demult, am citit o carte scrisă de părintele Alessandro Pronzato, cu titlul: „Iubesc această Biserică”, iar ca subtitlu: „Chiar dacă nu este Biserica pe care am visat-o”.

Iubim această Biserică (?) - © Arhiva Foto OFMConv.

Distribuie cu:

Plecând de la modul în care şi-a intitulat cartea, e lesne de înţeles că autorul vorbeşte despre câteva motive şi argumente în baza cărora el însuşi a reuşit să treacă de la o imagine idealistă şi deci greşită despre Biserică la una adevărată.

Un parcurs normal de credinţă poate trece, la un moment dat, şi printr-o astfel de experienţă, care să ducă la o înţelegere corectă a Bisericii.

Totuşi, în zilele noastre, devine din ce în ce mai vizibil un fenomen, cel puţin straniu, şi anume: raportările contradictorii la Biserică, chiar din interiorul ei.

Despre ce este vorba? De pildă, unii credincioşi care, deşi au primit primele sacramente în cadrul Bisericii, nu participă constant la viaţa acesteia sau, cum se mai spune, nu sunt practicanţi, deşi ţin să precizeze că nu au nimic cu Dumnezeu, cu Isus, cu sfânta Fecioară Maria, cu sfinţii şi aşa mai departe. Mai există şi persoane care, deşi iau parte, cel puţin din când în când, la slujbe şi la alte practici ale cultului, consideră că restul e treaba clericilor. Întâlnim, de asemenea, creştini catolici care se complac în a critica, a vorbi de rău, a întreţine defăimarea Bisericii, fără a propune soluţii sau a considera că este şi de datoria lor să-şi aducă aportul la îmbunătăţirea ei. Alţii vorbesc cu pasiune despre lipsurile clerului, dar nu aplică aceeaşi măsură lor înşişi. Mai pot fi întâlniţi credincioşi care declară răspicat cum ar trebui să fie Biserica, dar nu simt nevoia să pună umărul la clădirea ei materială (când se cere) şi spirituală în fiecare zi. O altă categorie este convinsă că Biserica este doar un fel „prestatoare de servicii”: botezuri, cununii, înmormântări, şi că nu ar trebui să emită vreo altă pretenţie sau părere nici chiar în chestiuni de morală. Există şi credincioşi pentru care Biserica este prezentă doar în acel loc în care se simt ei bine, iar preotul şi condiţiile confortabile ale lăcaşului de cult răspund așteptărilor lor. Şi lista ar putea continua…

Ce putem înţelege din această confuzie? În primul rând, aceste raportări la Biserică sunt departe de a contribui la bucuria despre care le vorbeşte apostolului Paul filipenilor: „Să gândiţi la fel, să aveţi aceeaşi iubire, aceeaşi simţire, un singur cuget” (Fil 2,2). E posibil „să gândim la fel” despre Biserică? Da, cu condiţia ca Biserica să fie înţeleasă ca „trup al lui Cristos” (cf. 1Cor 12,27), adică ca un organism divin şi uman, vizibil şi invizibil, material şi spiritual, voit de Mântuitorul nostru, în care fiecare membru îşi află locul şi rostul, şi nicidecum doar o simplă instituţie sau organizaţie, fie ea şi religioasă.

În al doilea rând, tendinţa despre care vorbim ridică mari semne de întrebare vizavi de integritatea conştiinţei ecleziale a unor credincioşi, evident dezorientaţi în privinţa naturii şi misiunii Bisericii şi a rostului ei în viaţa lor, problemă la care aş sugera un scurt răspuns în următoarea ordine: Biserica este Mama noastră în credinţă. Prin ea am fost născuţi „din Dumnezeu” ca fii şi fiice ale sale (cf. In 1,13). Prin urmare, viaţa divină pe care am primit-o la Botez nu se poate dezvolta fără întreţinerea ei, adică fără trăirea celorlalte sacramente, fără comuniunea de iubire dintre noi, fără rugăciune şi fapte bune, fără mărturie. Apoi, orice mamă are, prin natura ei, şi autoritatea de a fi Învăţătoare. Astfel, ascultăm şi urmăm învăţătura integrală a Bisericii pentru că „nu putem să-l avem pe Isus fără realitatea pe care el a creat-o şi prin care se comunică. Între Fiul lui Dumnezeu întrupat şi Biserica sa există o continuitate profundă, inseparabilă şi misterioasă, în virtutea căreia Cristos este prezent astăzi în poporul său” (Benedict al XVI-lea).

* * *

Material apărut în ediția tipărită a revistei Mesagerul Sfântului Anton (XXVII, nr. 159, martie-aprilie 2020). Revista se găsește și on-line la adresa: www.mesagerulsfantulanton.com

Distribuie cu: