Distribuie cu:

În ziua de 12 mai a.c., frații comunității din Prăjești au organizat ziua de reculegere lunara pentru zona Bacăului.

Au participat majoritatea fraților din comunitățile băcăuane, așa cum obișnuiesc deja ca lunar să dedice câteva ore Domnului, lăsând deoparte celelalte griji, activități și strădanii, lucru de altfel destul de dificil, dacă ne gândim la ritmul alert și solicitant al vieții de fiecare zi.

Ziua de reculegere a început cu un cântec la Duhul Sfânt, urmat de meditația propusă de fr. Alexandru Olaru care ne-a introdus în starea de spirit potrivită zilei de reculegere, amintindu-ne o frumoasă rugăciune a sfântului Anselm, scrisă la începutul cărții sale Proslogion: „Acum, biet muritor, părăseşte-ţi, pentru un timp, treburile şi lasă-ţi, o clipă, gândurile cele neodihnite. Îndepărtează grijile care te apasă şi uită de trudnicele tale ocupaţii. Ocupă-te, un pic, de Dumnezeu şi odihneşte-te în El. Intră în chilia duhului tău, alungând din ea totul în afară de Dumnezeu şi de ceea ce te-ar putea ajuta să-L cauţi; şi după ce ai închis uşa, caută-L!”

Tocmai asupra acestei „neliniști a căutării lui Dumnezeu” a insistat și fr. Alexandru în meditația sa, spunându-ne că omul credincios este caracterizat de o neliniște lăuntrică, ce nu-i permite să se așeze confortabil și satisfăcut în plăcerile acestei lumi, asemenea bogatului necugetat din Evanghelia după Luca (cf. Lc 12,13-21). Începând cu Abraham, părintele credinței, „a crede” înseamnă în special „a merge”, iar „mersul în credință”, nu este o alergare triumfătoare, ci mai degrabă un pelerinaj presărat cu căderi și ridicări, cu înfrângeri și biruințe, cu suferințe și bucurii.

Neliniștea căutării spirituale este starea de spirit al ucenicului care veghează, care nu se așează comod mulțumit de ceea ce știe despre Dumnezeu, ci continuă să-l caute și să-l descopere, uimit, încântat și plin de bucurie.

După meditația fr. Alexandru, frații au dedicat un timp reflecției personale, rugăciunii și contemplării frumuseții lui Dumnezeu oglindită în natura proaspăt înverzită și înflorită, în această frumoasă lună de Mai, închinată Celei care este „Toată frumoasă”, Sfânta Fecioară Maria.

Tot Mamei noastre cerești s-au rugat mai apoi, la miezul zilei, Sfântul Rozariu, contemplând împreună cu Maria, evenimentele luminoase din viața Fiului ei, Isus Cristos.
Frații care au fost gazde, au oferit după cele spirituale, cu multă generozitate și dărnicie, și cele necesare întremării trupești, ocazie cu care s-a creat un frumos moment de fraternitate, împărtășire și bucurie.

După această zi dedicată lui Dumnezeu, la plecare frații s-au salutat cu bucurie și cu dorința următoarei întâlniri la ziua de reculegere, plecând fiecare pentru a-și relua slujirea și activitatea de fiecare zi convins și întărit de adevărul cuvintelor psalmistului: „Bogații au sărăcit și îndură foame, dar cei care îl caută pe Domnul nu duc lipsă de nimic” (Ps 34).

Fr. Virgil Blaj

Distribuie cu: