Valea Mare: Zi de reculegere pentru persoanele consacrate.

Distribuie cu:

Această ultimă întâlnire din an a avut loc la Valea Mare, la SFMA, care ne-au primit cu mare căldură sufletească, unde am putut să ne desfășurăm ziua de reculegere lunară, pregătită de responsabilii zonei. Sr. Lucia Dămătârcă, superioara casei, împreună cu surorile comunității, ne-au oferit spațiile necesare pentru a ne simți ca acasă. Meditația a fost rostită de pr. Augustin Patrașcu OFMConv., magistru de novici de la Prăjești, care ne-a vorbit despre „cea binecuvântată între femei” ca model de așteptare activă și plină de speranță. Inspirându-se din cartea ep. Tonino Bello, „Maria, la donna dell’attesa”, ne-a vorbit despre natura așteptării care constă în a aștepta cu acel sens de promisiune din partea lui Dumnezeu, asemenea lui Zaharia căreia i-a spus: „soția ta îți va da un fiu”, iar Mariei „vei zămisli și vei naște un fiu și-l vei numi Isus”. De asemenea, lui Simeon și Ana „îi fusese revelat de la Duhul Sfânt că nu vor vedea moartea înainte de al vedea pe Cristos Domnul”. Aceste personaje și altele care așteaptă, au primit o promisiune care le dă curaj și îi pune în condiția de a aștepta. Au primit ceva care acționează, se dezvoltă, crește în ei precum o sămânță care a început să încolțească și să crească. La fel și pentru noi, putem să așteptăm doar dacă ceea ce așteptăm a început să prindă rădăcină în noi, să se dezvolte în viața noastră și mai ales într-un mod activ și nu pasiv asemenea celor care așteaptă autobuzul în stație și se irită. Așteptarea noastră față de Dumnezeu nu trebuie să fie asemenea unui deșert arid, unde să ne cuprindă frica, disperarea, dar trebuie să fie o așteptare rodnică, plină de speranță și de bucurie a întâlnirii cu Mântuitorul lumii, Isus Cristos. Cu toți oamenii de bunăvoință să spunem: Marantaha! Vino, Doamne Isuse! (1Cor 16,22). Un alt aspect al așteptării este cel în slujire: „Maria a pornit în grabă și s-a dus la Elisabeta” (Lc 1,39). Ea vrea să o ajute pe bătrâna sa verișoară Elisabeta care așteaptă un copil ca și ea. Așadar, privind la exemplul Mariei să trăim și noi viața noastră consacrată într-o așteptare activă, plină de dăruire și slujire față de cei nevoiași ai vremurilor noastre, încrezători în promisiunea și răsplata lui Dumnezeu cel Milostiv.

A urmat ora de adorație euharistică și timpul pentru spovezi, unde pr. Augustin Folner OC, responsabilul diecezan al oficiului vieții consacrate, a început cu o introducere la liturgia penitențială și apoi expunerea preasfântului sacrament, timp în care cei prezenți au avut posibilitatea de rugăciune și adorație dar și ocazie de spovezi. La sfânta liturghie, în omilia sa, pr. Augustin Folner, ne-a relatat despre lectura luată din Cântarea Cântărilor, într-o formă provocatoare: dacă spunem că iubim, suntem noi îndrăgostiți de cel care este Mirele nostru și a cărui viață am închinat-o lui prin profesiunea religioasă, sau ne este rușine să declarăm deschis iubirea noastră pentru El, cel „care deși fiind din fire Dumnezeu, s-a despuiat pe sine luând firea de sclav, devenind asemenea oamenilor?” (cfr. Fil 2,6-7).

După sfânta liturghie, a urmat un moment de comuniune fraternă unde frații novici de la Prăjești ne-au colindat, urmând apoi agapa fraternă oferită de Surorile Franciscane care anul acesta au trăit bucuria jubileului de o sută de ani de prezență în România. După câteva anunțuri, din parte pr. Augustin și a responsabililor zonali, pentru anul care vine, ne-am urat tuturor Sărbători Fericite și un An Nou 2020 binecuvântat!

Album Foto:

Distribuie cu: