Rugă către Fericita Veronica
Fr. Iosif-Eduard Cadar i-a dedicat fericitei Veronica Antal, cu prilejul sărbătorilor pascale, un poem intitulat „De ce ți-e dor?…”, o rugă înălțată spre fecioara și martira curăției. Vă propunem mai jos ruga fr. Iosif către fericita Veronica.
Rugă către Fericita Veronica
Distribuie cu:
De ce ţi-e dor?…
Ce dor s-aprinde-n noi de Paște,
Văzând natura cum renaşte!…
Cu ce dor cântă inima creştină,
Când Înviatul aprinde-n ea lumină!…
Ce dor!… Îl cântă sfinţii-n zări,
Poleind lin şi ceruri… şi cărări…
Ce dor!… Îl cântă şi săracii
Bogaţi în Duh ca împăraţii.
Izvoarele de dor şi de-nchinare
Îmi unduiesc privirea mult… spre zare…
Chiar dincolo de ea… spre-un paradis
De unde izvorăşte foc nestins,
Unde se `nalţă îngereşti palate
Iar sfinţii poartă strai de nestemate…
Şi mă-ntreb: ce dor?!…
Ce dor s-aprinde-n tine, Veronică,
Aleasa Mielului, tu, sfântă mucenică?!
Privind la noi, sărmanii, cercaţi de chin, de spaime,
Zbătându-ne în pânza acestui trup de carne…
O fi dorul de-un suflet?… curat, senin şi blând?…
Şi dezmierdat în cuibul zidit de Duhul Sfânt?
O fi dorul de inimi?… curate, cu balsam
De rugă tămâiată-n mireasmă de altar?
Oare ţi-e dor de glia ce ai scăldat-o-n sânge,
În sânge feciorelnic ce pe jertfelnic plânge?
Ţi-e dor să-ţi vezi icoana cu crini împodobită?
Ţi-e dor să vezi copiii cu inima-ngrijită?
Ţi-e dor să vezi altarul împurpurat de flori,
Ce taina ţi-a şoptit-o?… chiar şi când ai să mori?…
Ţi-e dor să-i vezi pe tineri… munciţi de-a lor visări,
Unii greşindu-şi ţinta, alţii ţintind spre zări?…
Ţi-e dor să vezi bătrânii… cearcăne sângerii
La ochii plini de lacrimi ce curg spre veşnicii?
De ce ţi-e dor, fecioară, surioară?
Revarsă al tău dor şi scrie iară
Cu îngerii în cartea vieţii mele:
Că-l vreau pe Domnul viu! Nu vreau ce piere!
Iar Tatăl să privească blând spre noi
Şi să ne mântuie de multele nevoi!
Prin Înviatul Fiu, Cristos biruitorul,
Să ostoiască-n inimi veșnic dorul
După lumina, bucuria sfântă
A celui ce din veci cerul încântă.
Fă să coboare în frământata fire
O lacrimă-ţi de rugă şi iubire!
S-aprindă stinsa flacără din sfeșnic
Spre calea către Paştele cel veşnic…
Şi fă din al tău dor potop de rugăciune
Ca Floarea Paştelui să înflorească-n lume!
