Roman: Hramul Surorilor Clarise
Ziua de 11 august 2022, în solemnitatea Sfintei Clara din Assisi, a fost pentru Surorile Clarise de la Mănăstirea „Sfânta Maria a Îngerilor” din Roman, pentru Ordinul Fraților Minori Conventuali, precum și pentru credincioșii prezenți, prilej de comuniune și de bucurie.
Distribuie cu:
Drumul de credință, de umilință, de simplitate, de sărăcie și de iubire sinceră faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, pe care l-a parcurs cu fidelitate sfânta Clara în timpul vieţii sale, ne-a fost propus în zilele de novenă de părintele predicator Bogleş Gabriel OFMConv, ca subiect de meditație și model de desăvârșire umană și spirituală. Am reţinut, din predicile succesive ale părintelui, că acest drum nu este rezervat unui grup restrâns de oameni (cum ar fi preoţii sau persoanele consacrate), dar este deschis tuturor sufletelor doritoare de sfinţenie. Bogăţia spirituală pe care o promite parcurgerea unui asemenea drum se poate moşteni în măsura apropierii intime de Cristos, Mirele sufletelor feciorelnice. De acest adevăr ne asigură însăşi Sfânta Clara, care a ajuns la contemplarea realităţilor divine urmând şoaptele Duhului Sfânt şi imitând modelul de trăire evanghelică al concitadinului ei, Sfântul Francisc de Assisi.
Îngemănarea atât de firească a acestor doi sfinţi este motivată de idealul lor spiritual, pentru care au luptat cu curaj şi hotărâre, şi anume∶ abandonarea radicală a plăcerilor lumeşti şi a bunurilor trecătoare, în schimbul urmării fidele a lui Cristos Răstignit, umil şi sărac. Acest schimb edificator a fost subliniat de Ministrul provincial, pr. Damian-Gheorghe Pătrașcu OFMConv, în dimineaţa zilei 2 august, cu ocazia sărbătorii „Sfânta Maria a Îngerilor” de la Porţiuncula. Pentru câteva momente, părintele Damian ne-a transpus, cu spiritul şi cu imaginaţia, în mediul material, social şi moral în care şi-a desfăşurat misiunea evanghelizatoare Seraficul Părinte Francisc, sensibilizându-ne inimile şi conştiinţele cu privire la nevoia de reconciliere cu Dumnezeu şi cu aproapele. Fără iertare, mai ales fără iertarea lui Dumnezeu, omul devine fiară, judecător şi ucigaş al aproapelui şi al persoanei proprii, afirma sfinţia sa în cadrul predicii. În schimb, iubirea sinceră pentru Cristos şi Biserica sa ne constrânge să mergem în întâmpinarea fraţilor care aveau nevoie de iertare, rugându-ne pentru cei care ucid oameni, pentru cei care urăsc, pentru cei care nu vor să ierte, pentru cei care nu ştiu să ierte, pentru cei care refuză iertarea lui Dumnezeu şi a semenilor etc.
Din cele rezumate mai sus înţelegem că invitaţia pe care Sărăcuţul din Assisi a primit-o din partea lui Isus Răstignit cu câteva secole în urmă, aceea de a repara Biserica aflată în ruină, şi pe care sfânta Clara a acceptat-o fără rezerve, se adresează fiecăruia dintre noi. Prin urmare, orice persoană din Biserică are propria vocaţie, pe care poate şi trebuie să o descopere în lumina Duhului Sfânt. Mai mult, în Biserică, vocaţiile sunt complementare, se sprijină reciproc, formează o unitate în diversitate… iar noi suntem chemaţi să ne asumăm vocaţia baptismală, să fim Biserică şi totodată să o reînnoim, s-o facem să crească în sfinţenie, potrivit cu harurile primite.
Aceste ultime gânduri au fost extrase din predica PS Iosif Păuleţ, episcop de Iași, care a răspuns cu bucurie la invitaţia noastră şi a binevoit să prezideze Sfânta Liturghie în seara zilei de 11 august în Solemnitatea Sfintei Clara. Prezența Excelenței Sale în mijlocul nostru a fost edificatoare din mai multe motive, între care primează comuniunea fraternă şi îndrumările spirituale.
Sinergia vieții sfinților Francisc și Clara și contribuția lor adusă la edificarea Trupului Mistic al lui Cristos, pe care Excelența Sa le-a prezentat atât de bine, ne-au reamintit de frumuseţea şi responsabilitatea vocaţiei noastre. Asemenea sfintei Clara, şi noi suntem invitaţi să-l urmăm pe Cristos în duhul sărăciei, completând proiectul misionar al preoților și cateheților şi însoțindu-i cu rugăciunea și slujirea noastră zilnică.
Mulțumim tuturor binefăcătorilor, care cu generozitate şi sacrificiu ne sunt alături în diferitele necesitați. Bunul Dumnezeu să le asculte cererile şi să ne facă pe toți plăcuți înaintea feței sale de Tată. Exemplul Sfintei Maici Clara să inspire în noi toţi dorinţa ca Biserica să crească necontenit în sfințenie.
Surorile Clarise din Mănăstirea „Sfânta Maria a Îngerilor” din Roman
*
Mai multe imagini puteți vedea aici.