Pârâul Rece: Exerciții spirituale în vederea hirotonirii diaconale

Distribuie cu:

Referitor la această perioadă, Codul de Drept Canonic precizează următoarele: ,,Toți cei care trebuie promovați la o hirotonire să facă cel puțin cinci zile de exerciții spirituale, în locul și în modul stabilite de Ordinariu; înainte de a proceda la hirotonire, Episcopul să fie înștiințat că respectivii candidați au făcut în mod reglementar aceste exerciții” (CDC 1039).

În aceste zile de reculegere ne-au fost propuse două modele de referință în ceea ce privește slujirea: cea a lui Isus de la Cina cea de Taină și cea a sfântului Francisc din Assisi. Trasând un portret al slujitorului și făcând referință la aceste două idealuri, fr. Ioan Butacu ne-a îndemnat și pe noi, viitorii diaconi să ne încingem cu ,,ștergarul slujirii și al iubirii față de aproapele”. Nu trebuie să uităm de asemenea faptul că slujirea este una dintre caracteristicile fratelui minor și a celor care vor exercita ministerul diaconatului.

Porunca iubirii, pe care Isus a lăsat-o discipolilor săi la Cina cea de Taină, se adresează tuturor membrilor Bisericii, dar într-un mod cu totul aparte celor care îl urmează pe Cristos prin conferirea slujirii diaconale, prima treaptă a preoției ministeriale. De aceea în virtutea poruncii celei noi, a iubiri dar și după modelul Sf. Francisc, diaconul trebuie să întruchipeze imaginea celui care slujește. Această slujire trebuie întreținută și întărită prin meditarea zilnică a Cuvântului lui Dumnezeu dar și printr-o viață spirituală care să ne mențină în legătură cu izvorul chemării și slujirii noastre. Aceste două acțiuni trebuie să fie motorul care ne mobilizează în a concretiza slujirea noastră în mod practic.

Un alt lucru reliefat de fr. Ioan Butacu în aceste zile de exerciții spirituale a fost acela că diaconul nu trebuie să fie un simplu ,,funcționar al sacrului”. El trebuie să fie un fidel slujitor al Domnului și al fraților, care vestește Evanghelia în mod autentic, fără a face deosebiri între oameni. Pentru a avea de unde oferi poporului lui Dumnezeu o mărturie autentică, diaconul, după cum am amintit, trebuie să-și alimenteze viața spirituală în mod continuu. El trebuie să fie de asemenea și un model de convertire și de trăire autentică a virtuților. În acest mod, întreaga viață a diaconului este pusă în slujirea Domnului și a poporului său.

Această slujire, diaconie, trebuie să ne apropie cât mai mult de oameni, pentru ca împreună cu ei să încercăm să construim Împărăția lui Dumnezeu. Nu în ultimul rând, trebuie să avem conștiința faptului că pe această cale nu vom niciodată singuri, Cristos fiind acela care va fi mereu alături de noi și care va binecuvânta orice intenție bună a noastră.

Mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru zilele binecuvântate petrecute sub privirea lui, cerem harul ca slujirea noastră diaconală să fie una autentică și rodnică.

Album Foto:

Distribuie cu: