Distribuie cu:

Pe 5 noiembrie 2012, la Valea Mare (BC), ora 17.00, s-a celebrat o Sf. Liturghie pentru a comemora 115 ani de la naşterea, respectiv 30 de ani de la moartea Episcopului Ioan Duma, OFMConv.
Fratele Ioan Duma s-a născut în com. Faraoani, satul Valea Mare, la 5 noiembrie 1896. A intrat în Seminarul franciscan din Hălăuceşti în toamna anului 1914. A luat parte la războiul de reîntregire a neamului din 1916-1918, lucrând la serviciul militar. După război a făcut noviciatul, iar la 4 octombrie 1919 a emis voturile simple pe care apoi le-a făcut pe toată viaţa în anul 1922, la Roma, unde a şi fost sfinţit la 22 iunie 1924.
Întorcându-se în ţară, a fost profesor la Seminarul Franciscan din Hălăuceşti, iar apoi director. În 1929 a fost numit vicar parohial la Galaţi, iar după un an a devenit paroh şi guardian al conventului din Galaţi. În timpul celui de-al doilea Război Mondial nu s-a refugiat, ci a rămas pe loc, chiar în timpul ocupaţiilor ruseşti din vara şi toamna anului 1944. În anul 1948, la 8 decembrie, a fost sfinţit episcop în mod clandestin (de către pro-nunţiul apostolic Patrick Gerald O`Hara) pentru episcopia de Iaşi, dar primind de veste autorităţile comuniste, l-au arestat.
Fiind eliberat în 1955 şi venind la Iaşi, i-a fost interzis oficiul de păstor al diecezei de Iaşi şi a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Dobrogea, în parohia Mihail Kogălniceanu, de unde avea să scrie într-unul dintre bileţelele sale:«Subsemnatul, fr. Ioan M. Duma, din Ord. Min. Conv., Episcop rom. cat. tit. de Iuliopole (Ancira), dupăce am suferit în 6 închisori pentru Domnul nostru Isus Hristos, – sau mai bine zis: pentru ispăşirea păcatelor mele, timp de 4 ani, dela 22 septembrie 1951, până la 23 sept. 1955, în care timp, ajutat de harul divin şi de Inima Neprihănită a Mariei – „FIDEM SERVAVI”, – astăzi sunt cu domiciliul obligator în com. M. Kogălniceanu, unde am fost numit paroh la parohia catolică de aici, fiind are bucuros că pot celebra Sf. Liturghie în fiecare zi – ceea ce n’am putut face timp de 4 ani, cât am fost închis …». De aici a fost transferat la Tg. Jiu. Deşi avea permisiunea de a desfăşura apostolat în aceste parohii, nu putea părăsi aceste locuri, fiind încontinuu ţinut sub observaţie.
A suportat toate aceste neajunsuri cu multă resemnare şi demnitate, iar la 17 iulie 1981 a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat în satul natal, la Valea Mare, jud. Bacău.

Pr. Adrian Măgdici,
secretar provincial
Info. www.ofmconv.ro

Distribuie cu: