Loading...

Duminică, 28 august 2022, a XXII-a din Timpul de peste an – Anul C

Luca 14,1.7-14
Într-o sâmbătă, Isus a venit în casa unuia dintre conducătorii fariseilor, ca să ia masa, iar ei îl urmăreau. Văzând cum își alegeau locurile dintâi, le-a spus celor invitați această parabolă: „Când ești invitat de cineva la nuntă, nu ocupa primul loc, pentru că ar putea fi chemat cineva mai de seamă decât tine și, venind cel care te-a chemat și pe tine și pe el, îți va spune: «Dă locul acestuia!» Atunci vei sta cu rușine pe ultimul loc. Dimpotrivă, când ești chemat, mergi și așază-te pe ultimul loc, pentru ca atunci când va veni cel care te-a chemat să-ți spună: «Prietene, urcă mai sus!» Și acolo vei avea glorie în fața tuturor celor care sunt la masă cu tine. Căci oricine se înalță pe sine va fi umilit, iar cel care se umilește va fi înălțat”.

Iar celui care l-a invitat i-a spus: „Când dai un prânz sau un ospăț, nu-i invita pe prieteni, nici pe frați, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei la rândul lor și asta să-ți fie răsplata! Dimpotrivă, când dai o masă, invită-i pe cei săraci, infirmi, șchiopi, orbi și vei fi fericit, pentru că ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți!”

 

Comentariu
Deși adesea îi critică pe farisei, din cauza comportamentului lor actoricesc, Isus nu îi respinge, căci și ei sunt chemați la mântuire. Tocmai de aceea intră în casele lor atunci când este invitat. Acceptând invitația lor, Isus este conștient că se expune criticilor. Isus îi iubește pe farisei, așa cum îi iubește pe toți oamenii, căutând mântuirea lor, nu folosul atenției umane, după care alergau ei și de care Isus vrea să îi elibereze, printr-o dublă învățătură: una sapiențială, alta etică. Asemănarea sapiențială este numită parabolă. Dacă i-ar fi înfruntat direct, nu ar fi avut un real folos spiritual, însă, prin asemănarea sapiențială, Isus încearcă să îi scoată din obișnuințele lor actoricești, din comportamentele lor regizate, pentru a-i conduce la învățătura Evangheliei, sintetizată aici de cea a nunții sau a banchetului.

Prin parabola pe care le-o spune, Isus vrea să îi readucă pe linia iubirii inițiale față de voința Domnului, atunci când erau autentici și căutau să înțeleagă și să pună în practică Cuvântul, asemenea multor personaje biblice, dintre care Patriarhii și Profeții. Acum, în schimb, fariseii căutau locurile de cinste, ceea ce înseamnă că nu se mai bazau pe învățătura biblică, ci urmau o tradiție umană, tipică păgânilor. Este vorba despre o nemulțumire de fond față de ei înșiși de care căutau să scape, prin uzurparea unei măreții ce nu li se cuvenea (Lc 14,7).

Pentru a-i face să înțeleagă eroarea umană și spirituală în care se află, Isus pune în joc cinstea lor care putea fi schimbată în rușine și dispreț, așa cum citim în Lc 14,8-9: „Când ești invitat de cineva la nuntă, nu ocupa primul loc, pentru că ar putea fi chemat cineva mai de seamă decât tine și, venind cel care te-a chemat și pe tine și pe el, îți va spune: «Dă locul acestuia!» Atunci vei sta cu rușine pe ultimul loc”.

Aceasta este o înțelepciune practică, pe care fariseii o cunoșteau bine, iar Isus le-o amintește, pentru a trezi în ei iubirea de la început, când voiau să înțeleagă voința lui Dumnezeu și să o pună în practică, pentru a fi fericiți.

La o astfel de fericire se ajunge prin trăirea învățăturii lui Isus, prezentată în Lc 14,12-14.

Cine urmează această învățătură va fi ridicat la înălțimea fiilor lui Dumnezeu, asemenea sfintei Fecioare Maria care afirmă în Magnificat: „A arătat puterea brațului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, i-a dat jos de pe tron pe cei puternici și i-a înălțat pe cei smeriți”.

O experiență asemănătoare o întâlnim și în viața sfântului Paul, așa cum citim în Fil 3,7-8: „Dar cele care erau pentru mine un câștig, de dragul lui Cristos, eu le-am considerat o pierdere, ba, mai mult, de acum consider că toate sunt o pierdere în comparație cu superioritatea cunoașterii lui Cristos Isus Domnul meu. De dragul lui am pierdut toate şi le consider gunoi ca să-l câștig pe Cristos”.

După cum observăm, învățătura lui Isus are efect asupra acelora care o pun în practică și devine contagioasă. Să îi cerem Domnului harul de a putea persevera în această învățătură!

*

Errata: În înregistrarea video, în loc de Duminica a XII-a, așa cum am spus, corect este Duminica a XXII-a, după cum este scris.

*

Distribuie cu: