Luca 12,49-50
Foc am venit să arunc pe pământ şi ce altceva vreau decât să se aprindă! Am să fiu botezat cu un botez şi cât sunt de preocupat până se va împlini!

Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. Căci de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

Vor fi dezbinați tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei.

Comentariu
Textul din Lc 12,49-53 prezintă o serie de maxime, al cărui obiectiv este conștientizarea discipolilor și a tuturor credincioșilor cu privire la consecințele credinței.

Isus a venit să arunce foc pe pământ și își dorește mult ca el să fie deja aprins (Lc 12,49). Despre care foc vorbește Isus? Este vorba despre focul purificării de păcatul idolatriei, pentru a putea sluji Domnului cu o inimă neîmpărțită. De ce nu putem sluji la doi stăpâni? Deoarece, după cum afirmă Dt 4,24: „Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos”. Isus afirmă categoric în Lc 3,9: „orice pom care nu face rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc”. De asemenea, în In 15,6: „Dacă cineva nu rămâne în mine, este aruncat afară, la fel ca mlădița, şi se usucă; se adună, se aruncă în foc şi arde”.

Prin urmare, focul lui Dumnezeu este purificator, dar mai are și rolul de a entuziasma, de a înflăcăra inimile, pentru a putea da mărturie despre Domnul și despre lucrările sale în rândul creației și, mai ales, ale omenirii. În acest sens, focul Rusaliilor, sub chip de limbi de foc, îl reprezintă pe Duhul Sfânt (Fap 2,1-4).

Isus își dorește ca acest foc să fie aprins, cu rolul său dublu: de a purifica și de a înflăcăra inima credincioșilor, pentru a da mărturie despre măreția Domnului în creație și, mai ales, în lucrarea de mântuire a lui Isus Cristos, Mesia lui Dumnezeu.

Această dublă acțiune: de purificare și de entuziasmare a inimilor este exprimată de preocuparea lui Isus de a primi botezul în Duh și în foc, pe care îl transmite și celor care cred în el, după cum afirmă Ioan Botezătorul în Mt 3,11: „Eu vă botez cu apă, spre convertire, însă cel care vine după mine este mai puternic decât mine; eu nu sunt în stare să-i duc încălțămintea. El vă va boteza în Duhul Sfânt și cu foc”.

Mai înainte de a-i boteza pe credincioși, Isus însuși primește botezul în Duh și în foc. Botezul în Duh l-a primit în râul Iordan, botezul cu foc îl primește prin suferința răstignirii. Despre acest botez în focul suferinței, sfântul Paul afirmă în 1Cor 3,13: „lucrarea fiecăruia va fi dată pe față, căci ziua [Domnului] o va face cunoscută, pentru că în foc va fi dezvăluită şi focul va arăta cum este lucrarea fiecăruia”. Scopul acestui botez în foc este explicat de către Evr 12,28-29: „De aceea, noi care am primit împărăția nezdruncinată avem harul prin care aducem cult într-un mod plăcut lui Dumnezeu, cu evlavie şi teamă, fiindcă Dumnezeul nostru este foc mistuitor”.

Cine a înțeles sensul focului aruncat de Isus pe pământ și al botezului în Duhul Sfânt și cu foc, va înțelege și semnificația a ceea ce spune Isus în Lc 12,51: „Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare”. Cum stau împreună pacea promisă, cu dezbinarea despre care vorbește Isus? Înțelesul afirmației se găsește în Lc 12,52-53: „Căci de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. Vor fi dezbinați tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei”.

Cine crede în Isus și se lasă aprins de focul Duhului Sfânt, prin botez, lăsându-se entuziasmat de învățătura lui Isus, va da mărturie despre El și îl va urma. Atitudinea de mărturisire a lui Isus nu este acceptată de toți. Chiar în propria familie se întâmplă ca unii să creadă, alții nu. Consecința este dezbinarea. În perioada de la începutul creștinismului, dezbinarea adusă de Isus se verifica în familii, căci unii abandonau mentalitatea păgână și aderau la credința în Cristos, alții combăteau această cale, considerând-o erezie.

Îi mulțumim lui Isus că ne-a chemat să îl urmăm și să fim botezați cu botezul în Duh și cu foc! În același timp îl rugăm să ne entuziasmeze permanent cu focul Duhului său, pentru a putea da mărturie despre iubirea sa, rămânând fideli în încercare!

*

Distribuie cu: