Comemorarea fr. Antonel

În dimineaţa zilei de 5 august 2023, un număr de zece frați franciscani de la Curia Provincială din Bacău, de la Institutul Teologic Franciscan din Roman și din Conventul de la Buruienești, împreună cu pr. Carmil Duma, parohul comunității din Rotunda, ne-am unit în rugăciune, la cele 40 de zile de la trecerea la cele veșnice a confratelui nostru, pr. Antonel-Eremia Mîrț, unde împreună cu întreaga familie Mîrț și cu un număr mare de credincioși, am celebrat sfânta Liturghie de la ora 9.00, împreună cu requiem-ul și rugăciunile specifice răposaților, pentru sufletul pr. Antonel-Eremia, îndeplinindu-ne datoria noastră de creștini și frați, prin rugăciune și comuniune.

8 august 2023 [ Fr. Alexandru Olaru ]

Rotunda: 40 de zile de la trecerea la Domnul a fr. Antonel-Eeremia Mîrț

Distribuie cu:

Sfânta Liturghie a fost prezidată de pr. Emilian-Ionel Dumea, vicar provincial al Provinciei noastre Franciscane din România, care a ținut și cuvântul de învățătură, îndemnându-ne pe toți, mai ales pe familiarii părintelui răposat, la credința în Isus cel Înviat.

Pr. Emilian, cu stilul său simplu dar profund, a făcut o frumoasă conexiune cu ziua în care am celebrat acest eveniment. Fiind prima sâmbătă din luna august, în comunitatea parohială Rotunda, se obișnuiește să se celebreze această zi în cinstea Sfintei Fecioare Maria, care cu Inima sa Neprihănită s-a identificat atât de mult cu Inima Presfântă a lui Isus. Fiind și comemorarea, în anumite zone, a Bazilicii „Sfintei Fecioare Maria cea Mare” sau a zăpezii („ad nives”), pr. Emilian, a amintit că haina albă a preoților pe care am îmbrăcat-o este simbolul purității, a sfințeniei preotului care este alt Cristos, a lui Isus cel strălucitor la față care a permis celor trei apostoli de lângă el pe muntele Tabor să întrevadă o crâmpeie din realitatea de dincolo prin „strălucirea feței sale precum soarele și a hainelor lui devenite albe ca lumina” (cf. Mt 17,2). În speranța și credința noastră că și fratele Antonel, apostol al lui Cristos, care l-a urmat pe Isus prin sacramentul preoției, este și el alături de tronul său ceresc unde îi aduce laudă Domnului împreună cu îngerii și sfinții săi din ceruri.

Așadar, părintele predicator ne-a invitat pe toți la a pune în practică, mai ales în momentel de încercare, trei căi care sunt cele trei virtuți teologale ale creștinului: credința, speranța și iubirea. Cu aceste trei mijloace atât de importante și necesare vieții creștinului, putem să înaintăm pe drumul vieții, doar dacă le alimentăm mai mult, cultivându-le cu mai mult pământ la rădăcină, adugându-le apă la timp, pentru ca ele să crească și să aducă cât mai mult rod. Într-adevăr, dacă sperăm și credem în Dumnezeu, orice problemă din viața noastră poate fi depășită fără disperare. Pentru că credința, ca și iubirea, așa cum spune Sfântul Paul în prima Epistolă către Corinteni „Toate le suportă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le speră” (1Cor 13,7).

Pe lângă acest îndemn, pr. Emilian a adus spre încurajarea noastră un exmplu frumos cu un copil rătăcit care atunci când a fost întrebat a cui este, el a răspuns indignat, cum nu o cunoașteți pe mama mea? Eu sunt fiul mamei mele! Și noi, cu aceeași certitudine și încredere deplină de copil, să afirmăm că suntem cu toții fii mamei, ai Mamei noastre cerești care ne ocrotește pe toți și ne conduce sub mantia sa strălucitoare la tronul ceresc al Fiul său Isus Cristos.

Fiind în ajunul solemnității Schimbării la față a lui Isus, pr. Emilian a mai spus, că putem trăi schimbarea noastră creștină dacă gândim și trăim ca el, așa cum ne-a învățat, privind cu milostivire chiar și la căderile noastre. Numai milostivirea Tatălui, manifestată în credința în Cristos, ne redă frumusețea luminii. Sărbătoarea schimbării la față a lui Isus este și sărbătoarea transfigurării noastre interioare: numai prin credința în el vom vedea frumusețea luminii așa cum credem că pr. Antonel, a fost învăluit asemenea apostolilor de lumina sa și dus alături de tronul său ceresc! Să credem și să sperăm că într-o zi și noi vom fi transfigurați împreună cu el, și nu doar în trupul nostru, ci și imperfecțiunile, istoria noastră de păcate, limitările, rănile, eșecurile vor fi învăluite de tandrețea, milostivirea și frumusețea lui Dumnezeu. Viața noastră va fi strălucitoare în întregime. În așteptarea venirii sale de apoi, stă în noi să-l primim pe Fiul lui Dumnezeu, să trăim și să-l iubim. Să credem în vocea Tatălui, care în fața lumii îl îndreptățește ca Mesia acreditat, demn de a fi ascultat și urmat: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este mulțumirea mea; de el ascultați!” (Mt 17,5).

La sfârșitul Liturghiei, pr. paroh Carmil, a mulțumit tuturor preoților participanți la acest moment, precum și credincioșilor din biserică, îndemnând familia părintelui răposat la credință și speranță deplină, iar după sfânta Liturghie, ne-am îndreptat cu toții spre cimitir unde ne-am rugat din nou la mormântul pr. Antonel, pomenindu-l ca Dumnezeu să-l fericească și să-l odihnească în patria sa cerească.