Distribuie cu:

Fr. Ghe. Dâncă OFMConv

Fr. Gheorghe Dâncă s-a născut la data de 7 noiembrie 1921, din părinţii Mihai şi Ana, în satul Pildeşti, com. Cordun (NT). A fost botezat – după cum el însuşi povesteşte în scurta sa autobiografie – de Pr. Anton Bişoc, în biserica Sf. Mihail Arhanghelul din Săbăoani.

Urmează clasele primare (şapte clase) la Pildeşti, timp în care, mai bine de cinci ani, îl slujeşte pe Cristos ca ministrant. În iunie 1936 este primit de părintele Carmil Tocănel ca frate laic şi repartizat la tipografia „Serafica” din Săbăoani.

În aprilie 1937 este trimis de părintele Anton Bişoc la parohia greco-catolică din Bucureşti, unde slujea ca paroh părintele Dominic Neculăieş. Aici va rămâne mai bine de trei ani. În august 1940 se întoarce la Săbăoani, la „Serafica”, reluând vechea îndeletnicire de zețar. Haina Sf. Francisc, în calitate de postulant, o primeşte tot în 1940.

La data de 20 februarie 1942 este încorporat la o unitate de vânători din Cernăuţi, Bucovina, şi, din cauza războiului, este obligat să presteze serviciu militar până în aprilie 1945.

Noviciatul îl începe la data de 17 octombrie 1945, avându-l ca magistru pe părintele Matei Ghiuzan. Profesiunea simplă o face la 29 octombrie 1946, în biserica din Săbăoani. Profesiunea solemnă o va face în mâinile Ministrului provincial Alois Herciu, la data de 27 decembrie 1949, la Hălăuceşti.

Fr. Gheorghe a rămas o mare parte a vieţii în parohia de la Săbăoani, slujind ca sacristan, loc în care în faţa Statului figura ca persoană de serviciu. În anul 1982 se pensionează. În 1985 este chemat de fratele său, părintele Petru Dâncă, la Slănic Moldova, unde va rămâne până la data de 22 septembrie 1990, după care va pleca în conventul de la Tg. Trotuş, loc în care slujea ca paroh părintele Anton Sociu. Aici a rămas doar două luni, căci la 14 noiembrie 1990 este trimis în conventul „Preasfânta Treime” din Prăjeşti.

Din 1990 şi până în luna iulie 2013, aşadar, fr. Gheorghe, cu al său surâs de neuitat, a rămas la Prăjeşti, slujind, atât cât l-au ţinut puterile, ca sacristan, pentru ca mai apoi, la adânci bătrâneţi, să se dedice cu totul rugăciunii, spre binele fraţilor şi al comunităţii din care făcea parte.

La data de 2 iulie, ora 14.00, fr. Gheorghe şi-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu, îndreptându-se către Acela pe care a ales să-L slujească cu umilinţă timp de o viaţă.

În testamentul său a scris următoarele: „Doresc să fiu înmormântat cât mai simplu, acolo unde vor voi Superiorii mei. Doresc, de asemenea, ca fraţii să nu mă uite în rugăciunile lor”. A fost un frate împăcat cu sine, zâmbitor, cucernic și simplu.

Dumnezeu să-l odihnească !

Fr. Adrian Măgdici OFMConv,
Secretar provincial

[embedplusvideo height=”387″ width=”480″ editlink=”http://bit.ly/1cQXxeP” standard=”http://www.youtube.com/v/udLvdATs5u0?fs=1″ vars=”ytid=udLvdATs5u0&width=480&height=387&start=&stop=&rs=w&hd=0&autoplay=0&react=0&chapters=&notes=” id=”ep6416″ /]

Distribuie cu: