Loading...

Baia Mare: Prețioși în ochii lui Dumnezeu

Peste o sută de tineri catolici, vorbitori de limbă română au parcurs Calea Sfintei Cruci în cadrul unui pelerinaj la Ferneziu, Baia Mare.

Baia Mare: Prețioși în ochii lui Dumnezeu.

Distribuie cu:

De mai mulți ani, tinerii romano-catolici, vorbitori de limba română din Dieceza Romano-Catolică de Satu Mare, parcurg împreună Calea Sfintei Cruci în timpul Postului Mare. Anul acesta evenimentul a fost organizat de către franciscanii conventuali din Baia Mare, locul întâlnirii fiind capela din Ferneziu, Baia Mare.

În ziua de sâmbătă, 18 martie 2017, s-au adunat acolo peste o sută de copii și tineri, sosiți din Satu Mare, Huta Certeze, Negrești Oaș, Boinești, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus, respectiv din Baia Mare, comunitatea Parohiei „Sfântul Iosif”, și tinerii de la Fundația de Voluntari Somaschi.

Din cauza vremii ploioase, tinerii s-au rugat în capelă, unde pr. Franț Gheorghe-Felix OFMConv. li s-a adresat, cerându-le să privească fața lui Isus și să mediteze asupra gândului că suntem cu toții prețioși în ochii lui Dumnezeu: „În seara aceasta, în timp ce-1 însoțim în inima noastră pe Isus care merge sub cruce, să nu uităm aceste cuvinte ale lui. Chiar și atunci când poartă crucea, chiar și atunci când moare pe cruce, Isus este Fiul care este una cu Dumnezeu Tatăl. Privind fața lui distrusă de lovituri, de trudă, de suferința interioară, noi vedem chipul Tatălui. Mai mult, tocmai în acest moment gloria lui Dumnezeu, lumina sa prea puternică pentru orice ochi omenesc, devine și mai mult vizibilă pe fața lui Isus. Aici, în această sărmană ființă pe care Pilat a arătat-o iudeilor, în speranța de a-i induce la milă, cu cuvintele „Iată omul!” (In 19,5), se manifestă adevărata măreție a lui Dumnezeu, acea măreție misterioasă pe care nici un om nu putea să și-o imagineze. Dar în Isus răstignit se revelează și o altă măreție, măreția noastră, măreția care aparține oricărui om prin însuși faptul că are un chip și o inimă omenească. Scrie sfântul Anton de Padova: „Cristos, care este viața ta, este atârnat în fața ta, pentru ca tu să privești în cruce ca într-o oglindă (…) Dacă-l vei privi pe el, vei putea să-ți dai seama cât de mari sunt demnitatea ta (…) și valoarea ta (…). în nici un alt loc omul nu-și poate da seama mai bine de ce valoare are el, decât privindu-se în oglinda crucii” (Sermones Dominicales et Festivi, III, pag. 213-214). Da, Isus, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru tine, pentru mine, pentru fiecare dintre noi, și astfel ne-a dat dovada concretă a cât de mari și prețioși suntem noi în ochii lui Dumnezeu, unicii ochi care depășesc toate aparențele și văd până în profunzime realitatea lucrurilor. Participând la Via Crucis, să-i cerem lui Dumnezeu să ne dea și nouă această privire de adevăr și de iubire, pentru a deveni, uniți cu el, liberi și buni.”

Tinerii, apoi, au pornit cu crucea, cântând între stațiuni, și citind câte-o meditație la fiecare, despre puterea împotriva fricii și izolării, despre conștiința dreaptă și responsabilă, despre ajutorarea celor prigoniți, săraci și bolnavi… Toate, numai împreună cu Dumnezeu.

Au încheiat printr-o rugăciune, cerând lumina crucii și învierii lui Isus, și certitudinea că uniți cu el și susținuți de el vor putea învinge răul prin bine în jurul lor.

Tinerii apoi erau invitați la masă, dar nu înainte ca preotul Heinrich Ferenc, paroh de Ferneziu să le povestească despre trecut: formarea comunității catolice de limba română din Ferneziu, din Baia Mare, despre tinerii care au trecut prin băncile bisericilor și au format apoi o familie sau au devenit preoți.

***

Material apărut pe www.szatmariegyhazmegye.ro

Album Foto:

Distribuie cu: