Assisi: Pentru un drum comun de caritate și evanghelizare.

Distribuie cu:

Bula Papei Leon al X-lea, „Ite vos”, de la data de 20 mai 1517, ar fi trebuit să rezolve divergențele, devenite evidente, dintre frații minori cu privire la modul de a trăi cu autenticitate carisma fondatorului. În schimb, a marcat despărțirea în două ramuri: Frații Minori Observanți și Frații Minori Conventuali, cărora, un deceniu mai târziu li s-a adăugat o a treia ramură, cea a Fraților Minori Capucini. De atunci fiecare dintre aceste trei ramuri masculine franciscane a dus mai departe propria tradiție, mereu mai accentuată în diferențierea de ceilalți frați, demonstrând totuși în anumite perioade de timp respect reciproc și spirit de colaborare, însă ajungând uneori în alte ocazii într-o oarecare formă de confruntare.

În ultimii ani, discipolii sfântului Francisc de Assisi, în mod particular cei care își trăiesc viața de comunitate în Umbria – Italia, regiune în care s-a născut carisma și spre care privesc toți frații ordinului, au început, cu susținerea fraternă a respectivilor Miniștri generali, un drum de reconciliere pentru o mărturie comună mereu mai semnificativă, cel puțin la fel de evidentă pe cât a fost despărțirea petrecută cu cinci secole în urmă. În acest itinerariu de patru ani, la 11 iulie 2016, dată reprezentativă pentru acest parcurs, Miniștrii generali și-au oferit iertarea reciprocă la Porțiuncula, ajungându-se anul acesta la celebrarea comună a unui capitul, numit tocmai din acest motiv „generalissimo”, plecând de la cealaltă dată semnificativă de 29 mai 1517.

La „Oaza Sfântului Francisc” de la Foligno, o delegație de frați ai unicei Familii franciscane, expresie a prezenței în Umbria a ordinelor franciscane masculine, s-a reunit pentru patru zile, împreună cu miniștrii generali, în încheierea căreia în Assisi, cu intenția de a restitui, oferind fraților roadele acestei întâlniri pentru le împărtăși ceea ce au experimentat (fraților capitulari li s-au alăturat frați din alte convente) și lui Dumnezeu, prin laudă și aducere de mulțumire pentru lucrarea pe care o împlinește.

Primul dintre aceste momente s-a desfășurat în Biroul de Presă de la Sacro Convento și a început cu trei mărturii. Cel dintâi a luat cuvântul fratele Mauro Botti OFM, care a definit ca fiind „frumos drumul de ascultare reciprocă întreprins, care a condus deja la o reconciliere celebrată înaintea lui Dumnezeu. Teama că întreg proiectul ar fi putut rămâne un simplu ideal – a continuat – a fost îndepărtată îndată la contactul cu diferite aspecte ale realității care ne înconjoară, prin intermediul Păstorilor bisericilor din Umbria, al unui specialist în ecleziologie, al unui sociolog, al unei jurnaliste și al unui tânăr antreprenor, al tinerilor frați în formare și al Miniștrilor generali care au oferit o privire de ansamblu a Ordinelor cu privire la realitatea din Umbria.” Fratele Mauro a recunoscut: „valoarea prețioasă a momentelor informale, a pauzelor, a momentelor fraterne serale… nu doar momente de destindere, ci ocazii de cunoaștere și descoperire a faptului de a se regăsi cu aceleași vise și aspirații de a sta în preajma săracilor și de a predica evanghelia, cu aceeași dorință de simplificare a structurilor de orice fel. Dar descoperirea cea mai mare constă în faptul că eventuala piedică în construirea acestor idealuri nu stă în diversitatea celor patru Ordine, ci în păcat, de la care fiecare este chemat neîncetat la o reînnoită convertire. Ba mai mult – a încheiat – diferențele mi-au părut a fi o bogăție și un imbold pentru a învăța să ne oprim și să integrăm celelalte diferențe, cele pe care le întâlnim între Provincii sau Case ale aceluiași Ordin și cele pe care le întâlnim în afară.”

Fratele Ivan Scicluna OFMCap. și-a manifestat marea recunoștință: „îmi exprim gratitudinea pentru acest pas de deschidere trăit între noi zilele acestea, deoarece mă îmbogățește și mă face să fiu mai catolic sau mai disponibil la o deschidere care să fie mereu mai universală. Sunt recunoscător pentru prieteniile legate între noi, fapt care reprezintă în mod evident un dar al Domnului. Prezint un gând de mulțumire și pentru contribuția femeilor ascultate zilele acestea: curajoasa jurnalistă Federica Angeli și înțeleapta profesoară Rossana Virgili care m-au făcut să mă interoghez cu privire la dorința de a mă dărui Domnului, slujind cu entuziasm și credință pe cei din urmă dintre oameni și pe cei lipsiți de apărare.” Cu bunăvoința tuturor, de a merge înainte și de a colabora împreună, fratele Ivan a recitat un poem la Duhul Sfânt, în concluzie vorbind despre urgența de a putea împărtăși cu propria fraternitate de la Spello frumusețea acestei experiențe, invitându-i pe toți să facă același lucru pentru o „reacție în lanț” bună, pozitivă și rodnică.

Și fratele Danilo Marinelli OFMConv. și-a exprimat recunoștința pentru momentul trăit împreună cu ceilalți frați, atât de bogat în haruri încât i-ar fi fost dificil să îl sintetizeze în câteva cuvinte și ale cărui rezultate a afirmat că se vor vedea fără îndoială în viitor. Fratele Danilo a amintit tema „dezbrăcării”, sugerată de mons. Domenico Sorrentino și într-o oarecare măsură reluată de domnul profesor Vitali, de sociologul De Masi și de doamna profesoară Virgili: un apel comun la sărăcie, care devine invitație la a ne „dezbrăca”, adică a ne elibra de tot ceea ce îngreunează și împiedică trăirea evangheliei, mărturisirea carismei și colaborarea fraților.

După aceste trei intervenții prețioase, fratele Marcello Fadda TOR a propus o scurtă sinteză a ceea ce s-a petrecut pe parcursul celor patru zile de capitul: „bucurie, ospitalitate și fraternitae sunt ingredientele care vor contribui la constituirea unui itinerariu comun de slujire, alcătuit din caritate și evanghelizare.” Fratele Marcello a enumerat unele dintre multiplele propuneri reieșite, care încearcă să exprime prin fapte posibilitatea unui drum de străbătut împreună și care vor putea fi verificate prin încercarea de ale pune în practică.

Fratele Mauro Jöhri OFMCap., în numele celorlalți miniștri generali absenți ca urmare a unor angajamente stabilite în precedență, a reevocat aprobarea – manifestată prin prezența sa pe întreaga durată a adunării capitulare – și interesul lor pentru această inițiativă născută în Umbria, loc spre care toate ordinele franciscane își îndreaptă privirea. Miniștrii generali deja se întâlnesc și colaborează între ei și însuși Papa Francisc, în timpul primei sale vizite la Asissi îi îndemna la aceasta. În mod personal fratele Mauro a primit cu entuziasm invitația primită din partea părintelui Dario și a jurnalistei Angeli, de a ne redescoperi și păstra carisma, ca o rugăminte pe care lumea o face franciscanilor: „În zilele acestea a fost pusă temelia – a adăugat – dar de acum înainte trebuie să se construiască folosind „cimentul” rugăciunii și al vieții spirituale.” Și-a exprimat printre altele, realizarea uneia dintre ideile discutate în timpul capitulului: „un laborator de gândire franciscan” pentru a face cunoscută și a valoriza istoria franciscană și prin aceasta să fie promovate demnitatea și respectul persoanelor, atât din propriul ordin cât și din celelalte ordine. Fratele Mauro a terminat intervenția sa reamintind despre intenția de a merge, alături de un număr cât mai mare posibil de frați la „Domnul Papă” la data de 29 noiembrie 2017, pentru a primi de la el o binecuvântare și un cuvânt de învătătură și de încurajare pentru acest drum început împreună. Papa Francisc și-a dat deja în mod verbal acordul pentru aceasta în cadrul unei întâlniri private avute cu cei patru miniștri generali, rămânând de stabilit datele și modalitățile de desfășurare.

Au urmat alte intervenții, dintre care aceea a fratelui Egidio Canil OFMConv., care a dorit să citească o „urare specială” pe care Chiara Lubich a lăsat-o Familiei Franciscane în Cartea vizitatorilor iluștri veniți la Sacro Convento, la data de 27 octombrie 2000:  „Îi doresc Familiei Francsicane să realizeze idealul sfântului Francisc și al sfintei Clara și anume unitatea (susținută de sărăcie) dintre ei, cu toate familiile religioase din lume, vechi și noi, în unitate profundă cu Biserica instituțională, pentru a-l face fericit pe Isus, fiind alte Maria!”

În frumoasa Bazilică Inferioară, frații au celebrat Sfânta Liturghie prezitată de ES Mons. José Rodríguez Carballo OFM, secretar al Congregației pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de viață apostolică. A început celebrarea exprimându-și „marea bucurie de a se afla alături de mult iubita Familie Franciscană”. Plecând de la pericopa evanghelică proclamată, mons. José a spus că „tripla întrebare pe care Domnul o adresează lui Petru, și nouă, cu privire la iubirea față de Maestru, ne ajută să recunoaștem infidelitatea pe care să o combatem cu o fidelitate care să fie un răspuns generos la harul său. Adeziunea la Cristos se verifică în iubirea față de el, ce devine urmare a pașilor săi și în iubirea ce se transformă în slujire așa cum a făcut el. De aceea, să răsune zilnic în inimile noastre întrebarea în jurul căreia să graviteze viața noastră: „Mă iubești tu?”. Cu atât mai mult, ca fii ai sfântului Francisc de Assisi, această iubire, care devine ospitalitate și milostivire, trebuie să se îndrepte spre frați, pe care însuși Sărăcuțul din Assisi îi recunoaște ca fiind un dar de la Dumnezeu. Desigur, nu suntem fraternități perfecte – a conchis mons. José – însă tocmai pentru aceasta putem să fim mărturii credibile ale fraternităților reconciliate, trăind în comuniune pentru că răspund rănilor și diviziunilor care sunt în lume și în noi, cu duhul iertării.

(traducere din limba italiană de fr. Cristian Aiojoaei)

***

Material apărut pe www.assisiofm.it

Album Foto:

Distribuie cu: