Adevărul vă va face liberi!
În dialog cu Lucio Adrian Ruiz, secretar al Secretariatului pentru Comunicatii al Sfântului Scaun, pe tema pentru a 52-a zi Mondială a Comunicațiilor sociale dedicată știrilor false (fake news).
Distribuie cu:
S-a născut în Argentina și a studiat în Spania, dar momentan, după o vastă experiență în domeniul informaticii și al comunicațiilor, e la Roma. Monseniorul Lucio Adrian Ruiz este din 2015 secretar al Secretariatului pentru Comunicații sociale al Sfântului Scaun.
Don (cum îi place să se semneze) Lucio Adrian Ruiz s-a aflat la Padova cu ocazia celei de-a 52-a zile mondiale pentru Comunicații sociale (care se celebrează pe 13 mai), fiind invitat de organizatorii Festivalului Biblic. Cu această ocazie a fost și la Bazilica Sfântul Anton pentru o celebrare liturgică. Monseniorul Ruiz a fost intervievat pe tema Zilei mondiale pentru comunicații.
Papa Francisc a ales să dedice mesajul pentru a 52-a zi Mondială a comunicațiilor sociale fenomenului cunoscut sub numele de fake news: Adevărul vă va face liberi (In 8,32). Fake news și jurnalismul pentru pace. De ce?
Atunci când falsitatea apare în relațiile interpersonale, legăturile sociale slăbesc și întreaga viață comunitară este rănită. Acest fapt e o problemă pentru societate, de vreme ce ea are nevoie de încredere pentru a funcționa bine.
Dezinformarea răspândită în mediul online privește în mod direct încrederea între persoane și instituții și cred că aceasta este o preocupare pentru Sfântul Părinte. Contextul comunicațiilor zilnice e din ce în ce mai rapid și astfel s-a creat o neliniște colectivă pentru a avea toate informațiile, in cel mai scurt timp.
Pentru un mesaj trimis pe whatsapp care nu primește un răspuns imediat, persoanele devin nervoase și neliniștite. Aceeași rapiditate o caută și mijloacele media care luptă pentru a fi primele în a primi sau a răspândi știri.
Acest lucru este în detrimentul verificării surselor de informații sau a corectitudinii datelor, de multe ori denaturate, fără temei sau inexistente. Lucrul acesta nu duce doar la producerea de fragmente de informație greșită, dar se ivesc și persoane care profită de lipsa de reflecție pentru a crea știri parțial sau total false, cu scopul unui determinat efect pentru societate. De exemplu, se reușește să se manipuleze publicul sau să se producă indignare asupra unui anumit subiect, sau mai rău, asupra unei persoane nevinovate. Când adevărul iese la iveală, nimeni nu preocupă să aducă informații sau să rectifice eroarea pentru a remedia daunele produse.
Care sunt riscurile semnificative conținute în fake news?
Există riscul de a păta reputația persoanelor sau încrederea între persoane și instituții, lucru care slăbește societatea și se poate ajunge până în punctul de pune în pericol buna înțelegere și pacea. Dat fiind faptul că aceste fake news par a fi verosimile, când o persoană este acuzată în mod fals că a făcut sau a zis ceva, onoarea și faima sa din mediul public sunt puse în pericol și astfel se reduce sau chiar dispare capacitatea sa de a fi parte relevantă în dezbatere. La fel se întâmplă și cu o instituție publică sau privată care face binele dar este reprezentată în mass-media și în mediul online ca o organizație cu intenții ascunse. Posibilitatea de a recupera respectul și de a continua a fi de folos în societate devin dificile. Adesea, daunele sunt ireparabile.
O altă poziție și mai distructivă e amestecarea adevărului cu falsitatea.
Fake news pot fi un adevărat cal troian. De exemplu: un articol are informații diverse, printre care și date cu totul false. În acest amestec este dificil să identifici minciunile pentru că marea parte a informațiilor e corectă. Astfel trece drept adevărată și informația falsă și se produce o mare confuzie în opinia publică. La nivel comunicativ, acest fapt dezlănțuie dezinformarea de vreme ce falsitatea este îmbrăcată în adevăr și publicul tinde să dea crezare întregului articol.
Cum de sunt așa atractive aceste știri false?
Fake news, dincolo de faptul că par adevărate, sunt construite pentru a influența emoțiile colective, producând astfel furie, indignare, tristețe sau dezamăgire, aspecte care de multe ori blochează capacitatea de a percepe realitatea așa cum e. De aceea, de exemplu, mulți distribuie pe rețelele de socializare fake news înainte de a face o minimă cercetare pentru a verifica gradul de adevăr. Acest fapt tinde să se repete și generează o viralizare frenetică a falsității.
Cum putem recunoaște știrile false?
Nu e ușor să recunoști aceste fake news pentru că par adevărate și produc confuzie. De fapt, ele au fost construite cu scopul de a fi verosimile și se răspândesc în mediul online foarte repede. Prin urmare, noi suntem cei care cu responsabilitatea individuală, dar și socială, nu trebuie să devenim distribuitori acritici pentru nicio informație pe care o primim, de vreme ce aceasta ar putea contribui la dezinformare. Trebuie să se confrunte mereu informațiile cu mulțimea de surse disponibile. De asemenea, este util să se denunțe sau să nu se mai urmărească acele surse care vor să pară de încredere, dar care între știri răspândesc și falsitate. Nu ne putem juca cu încrederea persoanelor și nici cu dreptul de a avea o bună reputație și de a fi bine informați.
Sunt moduri de a ne apăra de acest fenomen?
Astăzi este esențială o alfabetizare digitală și mediatică de vreme ce trebuie să învățăm să ne controlăm atât ca utilizatori cât și constructori ai Internetului, loc în care toți suntem producători și răspânditori de mesaje, fotografii și video. O altă exigență urgentă este dezvoltarea unei legislații care să protejeze libertatea de exprimare, dar și responsabilitatea aferentă. Înainte de toate, trebuie să întărim formarea deontologică a profesioniștilor în comunicații și conștiința etică a celor care folosesc Internetul.
La nivel personal se cere o gândire critică. Dacă primim o știre, trebuie înainte de toate să ne oprim să reflectăm și apoi să verificăm calitatea informației. Doar apoi, dacă suntem convinși de adevărul acesteia, putem să apăsăm butonul like și să o distribuim (sau să renunțăm la ea dacă e falsă). Fiecare trebuie să emită o judecată personală, expresie a libertății umane.
(traducere de fr. Dan Vătămănelu)
[ *** ]
Material apărut pe www.messaggerosantantonio.it