100 de ani: Noviciatul franciscan

Anul acesta este unul special pentru Frații Minori din toată lumea, deoarece, pe data de 29 noiembrie se împlinesc 800 de ani de când Papa Honoriu al III-lea a aprobat Regula noastră de viață. Totodată, în acest an, și Provincia Fraților Minori Conventuali din România pe lângă acest mare jubileu, celebrează alte două evenimente de o însemnătate aparte pentru istoria ei și anume: 125 de ani de la deschiderea Seminarului din Hălăucești și 100 de ani (pe 27 septembrie) de la deschiderea Noviciatului de la Săbăoani. Din dorința de a face cunoscut modul în care Dumnezeu și-a manifestat Providența Sa nemărginită în istoria Provinciei noastre, doresc să aduc în atenția dumneavoastră câteva informații despre Noviciatul franciscan din Săbăoani.

27 septembrie 2023 [ Fr. Petru Vârgă ]

100 de ani de la deschiderea Noviciatului franciscan din Săbăoani

Distribuie cu:

„Cei care vor voi să îmbrăţişeze viaţa aceasta şi vor veni la fraţii noştri, aceştia să-i trimită la Miniştrii lor Provinciali, cărora numai, şi nu altora, le va aparţine facultatea de a primi pe fraţi. Iar Miniştrii să-i examineze în mod sârguincios despre credinţa catolică şi despre Sacramentele Bisericii. […] După aceea să li se dea hainele probandatului, adică: două tunici fără capuciu şi cingol şi pantaloni şi pelerină până la cingol, dacă superiorilor nu li se va părea altfel de cuviinţă, după Dumnezeu. Sfârşind anul de probă, să fie primiţi la ascultare, promiţând de a păstra totdeauna viaţa şi regula aceasta” (Din Regula Seraficului Părinte Sfântul Francisc).

Toate Ordinele și Institutele de viață consacrată, potrivit prescrierilor, trebuie să aibă un Noviciat, unde aspiranții la viața consacrată, timp de minim un an, sunt călăuziți să cunoască și să înceapă a deprinde carisma după care vor trebui să trăiască în propriul institut.

Inițial, Provincia Fraților Minori Conventuali din Moldova a avut noviciatul în cadrul Seminarului de la Hălăucești. Începând cu anul 1923, datorită îmbunătățirii organizării și, mai ales, datorită stabilității sale, Provincia „Sf. Iosif”, după 25 de ani de la înființarea primului său seminar, a mutat noviciatul în conventul din Săbăoani, respectându-se, astfel, prevederile stipulate în decretul de înființare a Provinciei unde se menționează că această Provincie se înființează „cu noviciat propriu”.

Deschiderea activității Noviciatului de la Săbăoani a fost consemnată astfel în cronica vremii: „Un nou noviciat la Săbăoani. Printr’un Decret special al Sf’ Congregațiuni a Religioșilor, s’a aprobat înființarea unui nou noviciat la Săbăoani pentru clericii franciscani, cari îmbrățișează viața monahală, rămânând ca Seminarul din Hălăucești să slujască numai pentru studiile inferioąre. In ziua de 27 Septemvrie au îmbrăcat haina religioasă 7 novici, și au început noviciatul în toată regula, după ce au făcut un curs de exerciții spirituale ca pregătire. Primindu-se anul acesta elevi noi în Seminarul nostru din Hălăucești, s’a început la 17 Septemvrie cursul școlar având 14 elevi în clasa III seminarială și 20 în clasa I; în total 34. Domnul să binecuvânteze munca și grija superiorilor și a Profesorilor și să dea harul corespunderii și al statorniciei tinerilor franciscani”.

Deși conventul din Săbăoani era destul de spațios (avea etaj), s-a dovedit neîncăpător pentru a găzdui tinerii dornici să îmbrățișeze viața franciscană. De aceea, parohul de Săbăoani, părintele Anton Bișoc, s-a îngrijit în mod direct de mărirea mănăstirii, construind o aripă nouă. Pentru terminarea lucrărilor părintele Bișoc a fost nevoit să împrumute de la bancă. După ce a fost refăcută și mărită, casa de noviciat a fost inaugurată printr-o sfântă Liturghie solemnă la data de 15 august 1926. Cu această ocazie Sfântul Părinte papa Pius al XI-Iea a trimis superiorilor Misiunii Franciscane din Moldova o binecuvântare solemnă și un gând de felicitare.

În Ziarul Noviciatului Franciscan din Săbăoani, acest eveniment a fost consemnat astfel: „Solemnitatea acestei zile [15 august 1926] rămâne nemuritoare pentru ceremonia îmbrăcării novicilor ce trebuia să se facă la 4_1/2 p.m.

S-au tras clopotele, s-a adunat lume multă și în procesiune s-a pornit de la noua clădire spre biserică; era un șir lung de suflete serafice care începea cu băieții din cl. III gimnazială din Hălăucești și sfârșea cu Reverendissimul. Toate vârstele erau reprezentate. Veniseră și ceilalți preoți din județ. Era o plăcere a vedea șirul acesta lung și poporul nu se mai sătura a-l privi […]”.

Primul maestru de novici a fost părintele Ioan Gârleanu. În perioada de activitate la Săbăoani (1923-1929), părintele a reușit, prin deschiderea și obiectivitatea sa, să creeze o apropiere între tinerii clerici diecezani și franciscani. Cu ocazia sărbătorilor religioase importante părintele Gârleanu, împreună cu novicii săi, scriau episcopului de Iași un gând de felicitare și mulțumire.

După plecarea părintelui Gârleanu, în 1929, activitatea Noviciatului a fost înlocuită de cea a Postulatului. Următoarele serii de novici l-au avut ca magistru pe pr. Petru Lucaci între anii 1931-1932 și 1934-1935. După aceasta, a avut loc o nouă întrerupere a activității Noviciatului până în anul 1939 când s-a reluat activitatea, magistru fiind pr. Ioan Chelaru.

După seria din 1939-1940, noile condiții dificile cauzate de cel de-al Doilea Război Mondial au dus la încă o suspendare a activității noviciatului care avea să se redeschidă în anul 1945. Totuși, între timp, câțiva frați laici au continuat să fie prezenți și chiar să facă noviciatul; așa se explică faptul că, la 6 ianuarie 1945, frații laici Dumitru M. Andraș și Ioan M. Herciu au depus profesiunea temporară la Săbăoani, după anul de noviciat. Ultimul an de noviciat desfășurat la Săbăoani a fost între 1945-1946, magistru fiind pr. Matei Ghiuzan.

În total au fost 97 de tineri care, între anii 1924 și 1946, au făcut la Săbăoani profesiunea religioasă. Tinerii formați în noviciatul din Săbăoani s-au bucurat de multe avantaje spirituale. Cel mai mare dintre acestea a fost, fără îndoială, curajul și seninătatea cu care ei au înfruntat prigoana comunistă. Deși regimul totalitar a încercat să-i extermine pe frații franciscani prin cele mai crude mijloace, aceștia au suferit cu demnitate orice tortură, fiind convinși că va veni o zi în care dreptatea și adevărul vor răsări din nou în România.

Fiind copleșiți de un sentiment de adâncă recunoștință față de Dumnezeu, care a voit să înfăptuiască lucruri minunate în și prin Provincia Fraților Minori Conventuali din România, ne încredințăm cu umilință aceleiași Providențe pentru ca viața pe care o trăim să nu dezamăgească strădaniile și jertfele înfăptuite de vrednicii noștri înaintași în credință.

Domnul să vă dăruiască pacea Sa!

Bibliografie
„Un nou noviciat la Săbăoani”, în Revista populară catolică „Viața”, Anul IX, Nr. 10, 1 Octombrie 1923, Hălăucești.
Revista populară catolică „Viața”, Anul XII, Nr. 9, 1 Septembrie 1926, Hălăucești.
Doboș, Fabian (coord.), Săbăoani file de istorie, Editura Presa Bună, Iași, 2002.
Ilieș, Antonel-Aurel, Sfântul Francisc de Assisi și franciscanii din România. Provincia Franciscană Conventuală „Sfântul Iosif”, Editura Serafica, Roman, 2013².
Pal, Iosif Petru M., Originea catolicilor din Moldova și Franciscanii, păstorii lor de veacuri, Editura Serafica, Săbăoani-Roman, 1942.