Loading...
joi, 27 iulie 2017
OFMConv Romania

STATUTELE PROVINCIALE

Introducere

Art. 1. § 1. Provincia noastră religioasă este denumită în mod canonic Provincia „Sf. Iosif – Soţul Preasfintei Fecioare Maria”, din România, avându-l ca patron pe Sf. Iosif. În forul civil, Provincia se bucură de personalitate juridică proprie ca ordin religios sub titulatura de Ordinul Fraţilor Minori Conventuali (Provincia „Sf. Iosif”) din România.

§ 2. Provincia se extinde pe întreg teritoriul naţional al României şi îşi reglementează activitatea după Regula Sfântului Francisc de Assisi, Constituţiile şi Statutele generale ale Ordinului Fraţilor Minori Conventuali, normele de Drept Canonic ale Bisericii şi în conformitate cu prezentele Statute provinciale.

Art. 2 – Patrimoniul Provinciei este constituit din conventele înfiinţate în mod canonic, bunurile mobile şi imobile care i-au revenit şi îi vor reveni, nefiind supuse prescrierii .

Art. 3 – Reprezentantul legal al Provinciei este Ministrul provincial pro tempore.

Art. 4 – Reprezentantul legal al Provinciei poate să întocmească toate actele ordinare de administraţie. Pentru întocmirea actelor extraordinare sunt necesare:
autorizaţia Superiorului competent în baza Dreptului Canonic;
permisiunea din partea Sântului Scaun Apostolic pentru actele a căror valoare depăşeşte suma fixată de însuşi Sfântului Scaun, precum şi cele considerate obiecte de valoare artistică sau istorică sau donate „ex voto” Bisericii.

Art. 5 – Reprezentantul legal, adică Ministrul provincial pro tempore, având consimţământul Definitoriului său, poate desemna un frate care, pentru întocmirea anumitor acte de administraţie extraordinară, are nevoie de delegaţia scrisă din partea aceluiaşi Reprezentant legal.

Art. 6 – Pentru convente, actele care au nevoie de recunoaştere juridică sunt întocmite de către Reprezentantul legal al Provinciei sau de un frate delegat.

Art. 7 – Aprobarea acestor Statute provinciale, ca şi promulgarea, revizuirea, abrogarea şi eventuala dispensare de la ele sunt reglementate după norma Constituţiilor în vigoare .

Art. 8 – Interpretarea autentică a prezentelor Statute, în afara Capitulului provincial, îi revine Ministrului provincial cu Definitoriul său, având valabilitate până la Capitulul provincial următor.

 


TITLUL I: TRĂIREA VOTURILOR

Art. 9 – În virtutea votului de ascultare, fratele să dea seamă de activitatea sa propriului Superior şi să-i ceară permisiunea pentru eventualele deplasări. Superiorul trebuie să-i atenţioneze pe fraţi cu privire la angajamentele comunitare şi pastorale, precum şi la cele administrative, în vederea unei colaborări rodnice a tuturor fraţilor în diferite domenii de activitate.

Art. 10 – Rămânând în limitele fixate de către Capitulul conventual, fraţilor să se acorde o sumă potrivită de bani pentru obişnuitele cheltuieli personale lunare.

Art. 11 – Superiorul să se îngrijească pentru ca încăperile conventuale să fie dotate cu cele necesare – conform normelor în vigoare – ţinând cont de prevederile şi de siguranţa socială, şi să fie demne în decor şi în mobilier, în conformitate cu sărăcia şi simplitatea franciscană.

Art. 12 – Vărsarea contribuţiilor pentru prevederile sociale, pentru fraţii care au fost angajaţi la Stat este de datoria comunităţii de care aceştia aparţin. Îi revine Capitulului conventual datoria să decidă completarea minimului de vărsământ necesar obţinerii pensionării unui frate, consultat fiind şi Ministrul provincial.

Art. 13 – Bunurile mobile şi imobile pe care fraţii în mod individual sau conventul le primesc ca moştenire ori sub formă de donaţii, pot fi acceptate, având consimţământul prealabil al Ministrului provincial, cu excepţia celor prescrise de Statutele generale cu privire la legate .
Până când conventele nu vor avea recunoaştere legală din partea Statului, donaţiile sau moştenirile de orice natură trec în proprietatea Provinciei, care le va administra în conformitate cu voinţa scrisă a donatorilor şi a martorilor.

Art. 14 – Pentru achiziţionarea sau schimbarea proprietăţii maşinilor auto se cere permisiunea din partea Ministrului provincial cu Definitoriul său. E indicat ca acestea să nu fie de tip sportiv sau de lux, ci să se aibă în vedere trebuinţele şi aspectul economic.

Art. 15 – Comunităţile fraţilor să fie sensibile faţă de necesităţile săracilor şi, în Capitulul conventual, să decidă cu privire la formele cele mai potrivite pentru a-i ajuta.

Art. 16 – Regula şi Constituţiile vor fi citite şi comentate în comun în cadrul Capitulului conventual, precum şi în alte ocazii considerate oportune .


TITLUL II: FORMAREA INIŢIALĂ

Art. 17 – Animarea vocaţională, expresie vie a evanghelizării, are un spaţiu privilegiat în pastorala tinerilor. Dintre aceştia, fraţii îi vor însoţi cu o grijă deosebită pe cei care-şi pun în mod serios problema chemării la viaţa consacrată şi franciscană.

Art. 18 – Ministrul provincial cu Definitoriul său să numească o Comisie pentru promovarea vocațiilor și pastorația tineretului în Provincie, activitate ce trebuie să fie organizată pe baza unui Program vocaţional provincial.

Art. 19 – Toţi fraţii să colaboreze şi să se implice în pastoraţia vocaţională prin rugăciune, prin viaţa de fraternitate, prin mărturia entuziastă a propriei alegeri, prin Sacramentul Spovezii şi prin direcţiunea spirituală .

Art. 20 – Deoarece vocaţia franciscană este chemarea la o fraternitate specifică, toate comunităţile să fie mărturie şi semn al fraternităţii franciscane şi, acolo unde este posibil, ţinând cont de părerea Capitulului conventual şi a Ministrului provincial, să se ofere şi posibilitatea unei experienţe comunitare pentru acei tineri care doresc să facă un discernământ al vocaţiei lor prin intermediul unei trăiri concrete .

Art. 21 – Provincia să aibă un proiect formativ propriu, pentru fiecare etapă de formare numit Directoriu de formare, întocmit conform directivelor Bisericii şi ale Ordinului .

Art. 22§ 1. Pre-noviciatul este perioada de formare a tinerilor candidaţi la viaţa consacrată în vederea noviciatului. Această pregătire se realizează în două etape:

§ 2. Prima etapă o constituie cei patru ani petrecuţi în Seminarul (Liceul Teologic Romano Catolic „Sf. Francisc de Assisi”) din Roman, timp în care se va pune accentul pe o formare de tip uman, printr-o cunoaştere mai profundă a vieţii franciscane şi a specificului Ordinului. În această primă etapă se va pune un accent deosebit pe ultimul an al Seminarului (clasa a XII-a). Pentru tinerii care nu fac cei patru ani de liceu în cadrul Seminarului nostru, se recomandă o perioadă de pre-postulandat caracterizată de contacte frecvente în sânul comunităţilor noastre, precum şi de posibilitatea unor perioade limitate de experienţă în cadrul acestora.

§ 3. Cea de-a doua etapă, numită Postulandat, este o pregătire specifică, premergătoare noviciatului, bazată pe un proiect formativ precis. Odată cu această etapă, se începe formarea propriu-zisă la viaţa religioasă şi întru conştientizarea unui răspuns liber şi responsabil, care să aibă drept rezultat exprimarea deciziei de a intra în noviciat.

Art. 23 – Postulandatul trebuie să se facă într-o casă special desemnată în acest sens cu o durată de minim un an , sub conducerea unui Rector formator, numit de Ministrul provincial cu Definitoriul său.

Art. 24 – Pentru admiterea la noviciat, pe lângă documentele prevăzute de Dreptul comun , se cere o caracterizare amănunţită din partea Rectorului postulandatului.

Art. 25 – Vârsta minimă cerută pentru a începe noviciatul este de 18 ani împliniţi.

Art. 26 – Noviciatul trebuie să fie acelaşi pentru toţi fraţii, indiferent dacă aspiră sau nu la ordinele sacre. Ritul de intrare în noviciat se va desfăşura în locul unde este stabilit noviciatul .

Art. 27 – Voturile se profesează pentru un an de zile, reînnoindu-se apoi la cererea celui interesat, în baza unei caracterizări din partea superiorilor şi a formatorilor. .

Art. 28 – Ritul Profesiunii simple să se desfăşoare cu simplitate şi sobrietate.

Art. 29 – În mod obişnuit perioada Profesiunii simple să fie de cel puţin patru ani .

Art. 30 – După Profesiunea simplă să se intensifice asistenţa spirituală pentru a-i ajuta să ajungă la o deplină maturitate înainte de Profesiunea solemnă . Formarea umană, spirituală, culturală şi pastorală a profeşilor simpli, care nu sunt orientaţi către ordinele sacre, să se facă după normele Directoriului de formare provincial și în armonie cu Directoriul de formare FIMP.

Art. 31 – Discernământul vocaţional pentru Ordinele sacre, să se facă înainte de Profesiunea solemnă.

Art. 32 – Prin Profesiunea solemnă fratele se consacră pentru totdeauna lui Dumnezeu şi face parte definitiv din Ordin. Este necesar ca aceasta să fie precedată de o perioadă de pregătire proximă, numită al doilea noviciat, de-a lungul a patru săptămâni. Această perioadă se va concretiza într-o profundă experienţă de rugăciune, de viaţă fraternă şi de reflecţie asupra valorilor vieţii consacrate pe care vrea să o îmbrăţişeze . Cel de-al doilea noviciat trebuie să se desfăşoare într-un ambient potrivit, sub conducerea unui formator responsabil.

Art. 33 – În conformitate cu prevederile Constituţiilor , Provincia are datoria de a susţine specializările în acele domenii pentru care un frate este dotat în mod particular, pe baza proiectelor provinciale.

Art. 34 – Formarea intelectuală a fraţilor se poate desfăşura atât la Institutul Teologic Franciscan din cadrul Provinciei, cât şi la alte Universităţi din ţară şi din străinătate.

Art. 35 § 1. Pentru admiterea la Ordinul Diaconatului, candidatul trebuie să aibă cel puţin şase luni de profesiune solemnă.

§ 2. Pentru admiterea la Diaconatul permanent este nevoie de consimţământul Ministrului provincial cu votul Definitoriului său. Fratele candidat să aibă calităţile necesare pentru această vocaţie specifică şi să urmeze cursurile de teologie în Seminar sau în alt institut de formare .


TITLUL III: FORMAREA PERMANENTĂ

Art. 36 – Toţi fraţii profeşi solemni vor continua itinerariul de interiorizare a valorilor evanghelice, angajându-se în aprofundarea celor trei dimensiuni ale vieţii franciscane: umano-spirituală, cultural-doctrinară şi pastoral-profesională.

Art. 37§ 1. Fiecare frate să dedice un anumit timp citirii unor cărţi şi reviste, pentru o mai bună cunoaştere a Sf. Scripturi, a Tradiţiei Bisericii, a textelor Magisteriului bisericesc şi cercetărilor teologice, spirituale şi pastorale.

§ 2. Fiecare comunitate să stabilească, în programul zilnic comunitar, o jumătate de oră de meditaţie în comun .

§ 3. Fiecare comunitate trebuie să aibă o zi comunitară de reculegere în fiecare lună .

Art. 38 – Comunităţile şi fiecare frate în parte să valorifice cu responsabilitate ocaziile şi iniţiativele de formare oferite de către Ordin, de Provincie şi de Biserica locală.

Art. 39 – Superiorul local să informeze Ministrul provincial despre participarea fraţilor din comunitate la exerciţiile spirituale anuale, programate de Provincie. Fraţii care nu pot să îndeplinească această obligaţie vor trebui să participe la alte exerciţii spirituale, comunicându-i alternativa Ministrului provincial .

Art. 40 – În ajunul solemnităţilor Neprihănitei Zămisliri şi a seraficului Părinte Sf. Francisc, să fie ţinut postul şi abstinenţa de la carne .

Art. 41 – Fraţii preoţi, cu mai puţin de cinci ani de preoţie, precum şi fraţii religioşi, în primii cinci ani de profesiune solemnă, să participe la cursurile anuale de formare permanentă, organizate de Provincie .

Art. 42 – Fraţii, cu ocazia aniversării a XV ani de viaţă religioasă şi a XXV de ani de preoţie, să participe la cursurile de formare permanentă organizate de Provincie în armonie cu cele organizate de FIMP.


TITLUL IV: VIAŢA COMUNITARĂ A FRAŢILOR

Art. 43 – Fraţii să trăiască şi să nutrească un sentiment viu de apartenenţă la Provincie, să urmărească cu interes activitatea operelor provinciale, să ajute comunităţile care sunt în dificultate, să favorizeze relaţiile bune şi spiritul de fraternitate între toate comunităţile locale, astfel încât problemele fiecăreia să fie simţite ca fiind comune întregii fraternităţi provinciale.

Art. 44 – Instrumentul oficial de informare al Provinciei este Buletinul provincial, îngrijit de Secretarul provincial. Prin intermediul acestuia, pe lângă Documentele Curiei şi ale Centrelor oficiale, vor fi aduse la cunoştinţa tuturor fraţilor activităţile şi problemele fiecărei comunităţi .

Art. 45 – Cel puţin o dată pe an, Ministrul provincial să convoace întâlnirea guardianilor şi a responsabililor comunităţilor filiale, cu finalităţile indicate de către Statutele generale la nr. 162 .

Art. 46 – Fraţii să-şi trăiască viaţa franciscană, folosind mijloace sărace, neposedând maşini proprii, televizoare, conturi în bancă, şi nici instrumente costisitoare care să nu fie în mod direct necesare pentru activităţile proprii.

Art. 47 – Pentru a da o mărturie proprie a votului de sărăcie, pentru evitarea eventualelor conflicte cu propriile rude, fiecare frate trebuie să-şi întocmească propriul testament înainte de Profesiunea solemnă, care se va păstra în fişa personală, prezentă în Secretariatul Provinciei. În testament fratele să ateste că nimic nu este în proprietatea sa şi, în cazul în care vreun lucru este înregistrat pe numele său, aceasta se datorează faptului că i s-a dat spre folosinţă pentru slujirea care i-a fost încredinţată de Provincie.

Art. 48 § 1. Fiecare frate, care a terminat formarea iniţială, poate să aibă, în fiecare an, 30 de zile de odihnă, cu excepţia cazurilor particulare, aprobate de Capitulul conventual. În acest sens, Capitulul conventual, în funcţie de posibilităţi, ţinând cont de idealul nostru de sărăcie, să decidă asupra sumei care să fie pusă la dispoziţia fratelui în acest scop .

§ 2. Cu privire la timpul anual de odihnă a fraţilor din formarea iniţială, se va proceda după normele Directoriului provincial de formare.

Art. 49 – Fiecare frate profes solemn poate celebra sau să ceară să i se celebreze, în fiecare lună, două Sf. Liturghii, după intenţiile personale.

Art. 50 – În afară de ceea ce prevăd Constituţiile despre datoria carităţii faţă de cei morţi , se stabilesc următoarele:
după aducerea la cunoştinţă a morţii unui frate al Provinciei, fiecare frate preot va celebra o Sf. Liturghie pentru sufletul celui răposat; ceilalţi fraţi vor participa la Sf. Liturghie de înmormântare sau la o altă Sf. Liturghie cu această intenţie;
pentru părinţii unui frate , în conventul din care face parte respectivul frate, să se celebreze o Sf. Liturghie de pomenire, iar fratele va avea la dispoziţia sa două Sf. Liturghii;
pentru fraţi şi surori , în convent să se concelebreze Sf. Liturghie, iar fratele să aibă la dispoziţia sa o Sf. Liturghie;
comunitatea fratelui în doliu, în spirit de caritate fraternă, să-i vină în ajutor pentru cheltuielile pe care familia sa le suportă cu ocazia înmormântării.

Art. 51 – În fiecare comunitate trebuie să existe Necrologul Provinciei, iar pomenirea fraţilor răposaţi să se facă în seara precedentă aniversarului morţii lor, la terminarea cinei.

Art. 52 – Capitulul conventual este locul privilegiat în care fraternitatea se poate exprima, confrunta, programa viaţa proprie şi activităţile, exercitându-şi participarea la guvernarea casei. Fraţii pot solicita fratelui guardian convocarea acestuia.

Art. 53 – Capitulul conventual va fi celebrat după indicaţiile Directoriului. Astfel:
se va dedica un timp adecvat pentru citirea Regulii şi a Constituţiilor Ordinului;
se va avea în vedere aducerea la cunoştinţă a documentelor Capitulului general, a scrisorilor, a scrisorilor circulare adresate fraţilor de către Ministrul general şi de Ministrul provincial.

Art. 54§ 1. Guardianul, de competenţa căruia ţine prezidarea Capitulului conventual, va coordona lucrările comunităţii astfel încât fraţii, angajaţi în diferite activităţi de slujire şi de apostolat, să lucreze în comuniune fraternă.
§ 2. Guardianului îi revine întreprinderea de acţiuni judecătoreşti în numele Conventului, având delegaţie din partea Reprezentantului legal al Provinciei .

Art. 55 – Capitulului conventual îi revin:
stabilirea orarului comunităţii ; dispunerea circumstanţelor şi a ordinii celebrărilor liturgice; iar acolo unde, din cauze justificate, nu este posibilă recitarea liturgiei orelor în întregime, dreptul de a propune Ministrului provincial şi Definitoriul său, stabilirea orelor canonice ce trebuie să fie recitate în comun ;
numirea, la propunerea Guardianului, a Vicarului comunităţii , a Economului , a Secretarului Capitulului conventual, a responsabililor caselor filiale, a Animatorului vocaţional local, a Asistentului O.F.S. local, a Asistentului local pentru Armata Maicii Domnului;
tratarea tuturor problemelor cu privire la viaţa şi la activităţile ministeriale, de lungă durată, a unuia sau a mai multor fraţi;
stabilirea, la propunerea Guardianului, a ofertei pe care Parohia să o aloce Conventului, pentru serviciile prestate în activitatea pastorală de confraţi, acolo unde acest lucru nu este deja prevăzut în respectivele convenţii;
angajarea sau demiterea personalului de serviciu.

Art. 56 – Guardianul, atunci când va lipsi din comunitate, trebuie să înştiinţeze pe Vicarul său; însă, pentru absenţe de mai mult de şapte zile, va trebui să-l înştiinţeze şi pe Ministrul provincial.

Art. 57 – Pentru deplasările în străinătate, orice frate al Provinciei are nevoie de aprobarea scrisă a Ministrului pro¬vin¬cial, după ce în prealabil a obținut permisiunea din partea propriului Guardian.

Art. 58 – Pentru orice tip de solicitare de ajutor material şi financiar din partea oricărui frate, făcută în nume personal, în numele conventului sau al Provinciei, e necesară permisiunea scrisă a Ministrului provincial.

 

TITLUL V: VIAȚA APOSTOLICĂ ȘI ACTIVITATEA PASTORALĂ

Art. 59 – Viaţa comunitară să fie structurată astfel încât să favorizeze slujirea Bisericii şi deschiderea spre oameni. Comunitatea să participe, în mod activ, la viaţa pastorală a Bisericii locale, programând propriile activităţi în concordanţă cu directivele pastorale diecezane, şi să păstreze relaţii fraterne cu clerul diecezan şi cu celelalte comunităţi de viaţă consacrată.

Art. 60 – Fiecare comunitate, îndeosebi cea a Sanctuarului marian din Cacica, să stabilească, în Capitulul conventual, programul pentru spovezi şi de direcţiune spirituală, cu fidelitate faţă de indicaţiile Bisericii şi cu dragoste fraternă faţă de toţi.

Art. 61§ 1. Activităţile Provinciei, recunoscute de prezentele Statute, conforme exigenţelor Bisericii, ale societăţii şi ale spiritului franciscan, în ceea ce priveşte mărturia franciscană, sunt:
promovarea vocaţiilor;
asistenţa spirituală a Ordinului Franciscan Secular, a Tineretului franciscan şi a Asociaţiei „Armata Maicii Domnului”;
asistenţa religioasă a Clariselor;
activitatea în sectorul oriental;
activităţile caritative;
apostolatul parohial;
ajutorul pastoral pentru Sanctuarul din Cacica;
promovarea comuniunii şi a dialogului ecumenic;
apostolatul prin intermediul Mass-Media;
10° promovarea păcii, a dreptăţii şi salvgardarea creaţiei.

§ 2. Pentru înfiinţarea şi punerea în funcţiune a oricărei organizaţii caritative, este nevoie de votul deliberativ al Ministrului provincial cu Definitoriul său; iar activităţile acesteia se vor desfăşura după normele Regulamentului aprobat de către Ministrul provincial cu Definitoriul său.

Art. 62 – În momentul în care o Parohie diecezană este încredinţată Provinciei printr-o convenţie, responsabilitatea acestei Parohii îi revine Parohului. Parohul, ca şi frate, depinde de fratele Guardian şi de Capitulul conventual; pentru activitatea pastorală a Parohiei depinde de Ordinariul locului. În Capitulul conventual, Parohul să informeze despre activităţile care se desfăşoară în Parohie pentru ca toţi fraţii să se simtă implicaţi. Fraţii să fie dispuşi în susţinerea şi promovarea activităţilor din Parohie[ Cf. Const. 147, 3-5.].

Art. 63 – În orice Parohie să se înfiinţeze, după dispoziţiile diecezane, Consiliul pastoral parohial. Împreună cu acesta, comunitatea va întocmi programul pastoral, unde, în afară de asociaţiile laice şi religioase voite de Biserică, se va acorda o atenţie deosebită asociaţiilor specific franciscane. În mod particular, fraţii vor acorda asistenţa spirituală necesară OFS, Tineretului Franciscan şi Asociaţiei „Armata Maicii Domnului”, după norma Constituţiilor[ Cf. Const. 133, 1-3.].

Art. 64§ 1. Administrarea bunurilor parohiale şi a activităţilor economice parohiale, îi revine Parohului şi Consiliului economic parohial, în timp ce coordonarea activităţilor pastorale îi revine Parohului, ajutat de Consiliul pastoral parohial.
§ 2. Parohul trebuie să prezinte economia parohiei în fiecare Capitul Conventual, întrucât parohia a fost încredințată Provinciei în baza Convenției stipulate cu Episcopul Diecezan[ Cf. CIC, Can 520.].

Art. 65 – Oficiul de paroh trebuie să aibă o anumită stabilitate[ Cf. Const. 147, 6.], dar, în spiritul itineranţei franciscane, se recomandă să nu depăşească două mandate cvadrienale consecutive în aceeaşi parohie.

Art. 66 – Asistentul provincial pentru Misiuni, sprijinit de colaborarea fraţilor din convente, va promova şi va coordona toate iniţiativele pentru dezvoltarea şi cultivarea spiritului misionar printre confraţi. El va ţine permanent legătura şi va colabora cu misionarii din alte Provincii ale Ordinului.


TITLUL VI: ADMINISTRAREA BUNURILOR TEMPORALE

Art. 67 – Bunurile temporale ale Provinciei să fie administrate conform Constituţiilor, Statutelor generale, directivelor şi programării cvadrienale fixate în Capitulul provincial. Ministrul provincial, la fiecare trei luni, va analiza împreună cu Definitoriul său situaţia economică a Provinciei, pe baza relaţiei făcute de Economul provincial[ Cf. Stat. gen. 47, 1.].

Art. 68 – Toate bunurile materiale ale Provinciei, mobile sau imobile, trebuie să fie administrate conform normelor canonice şi civile în vigoare.

Art. 69 – În fiecare an, până la 1 martie, Economul provincial, în numele Ministrului provincial şi al Definitoriului, cu ocazia întâlnirii anuale a Guardianilor, să facă cunoscută starea economică a Provinciei[ Ibidem.]; de altfel, la fiecare Capitul provincial, el să prezinte o dare de seamă detaliată asupra întregii administraţii, de la ultimul Capitul până în prezent, pe baza extraselor de conturi bancare, a bilanţului intrărilor şi al ieşirilor, precum şi asupra eventualelor datorii.

Art. 70§ 1. De regulă, funcţiile de Casier şi de Econom provincial sau conventual sunt distincte; cu toate acestea, pot fi cumulate de aceeaşi persoană[ Cf. Const. 105, 2.].

§ 2. Toate realitățile încredințate unui convent vor avea o singură administrație, ei fiindu-i subordonată toate administrațiile diferitelor oficii[ Cf. Const. 105, § 1], administrație încredințată de către Capitulul conventual respectiv casierului și economului[ Cf. Const. 105, § 2].

Art. 71 – Economul fiecărui convent va trimite Ministrului provincial şi Economului provincial, până la 31 ianuarie al fiecărui an, bilanţul administrativ detaliat al conventului, aşa cum rezultă acesta la 31 decembrie al anului precedent.

Art. 72§ 1. În fiecare convent trebuie să existe un inventar adus la zi, iar o copie a acestuia va fi trimisă la arhiva Provinciei.

§ 2. La încheierea mandatului, guardianul va prezenta inventarul şi celelalte documente prevăzute la art. 83 §2 şi se va încheia un proces verbal de predare primire în prezenţa economului provincial.

Art. 73 – Ministrul provincial împreună cu Definitoriul său, are facultatea de a constitui o rezervă suplimentară de bani pentru a face faţă unor eventuale situaţii de emergenţă din Provincie.

Art. 74 – Capitulul provincial să actualizeze[ Cf. Const. 107, 2.]:

plafonul de cheltuieli pentru lucrările extraordinare până la care se extinde competenţa Capitulului conventual şi a Ministrului provincial cu Definitoriul său;
plafonul de cheltuieli ale fiecărui convent în parte, pentru a întocmi sau a autoriza acte administrative cu privire la cheltuieli extraordinare, înstrăinări, împrumuturi şi datorii prevăzute de actualele Constituţii;
contribuţia ordinară sau extraordinară a fiecărui convent către Provincie, pentru susţinerea Caselor de formare cât şi pentru cheltuielile extraordinare programate.

Art. 75§ 1. Sunt interzise, sub orice formă, înstrăinarea sau donarea veşmintelor sacre vechi, a potirelor şi pixidelor şi a tuturor obiectelor preţioase, cu valoare artistică sau istorică.

§ 2. Dacă aceste obiecte nu se mai folosesc în celebrările liturgice, să fie inventariate, păstrate şi protejate în Muzeul Provinciei sau al Conventului.

§ 3. Consultarea cărţilor vechi din Biblioteca Institutului Teologic să fie făcută cu atenţie, cu respect faţă de cei care s-au străduit să le adune şi cu aprobarea responsabililor.

Art. 76 – În Arhiva administrativă a Provinciei:
să existe un fişier al sectorului patrimonial cu toate bunurile imobile ale Provinciei, unde să fie adunate toate actele de proprietate (acceptarea donaţiilor, dobândirea unor bunuri, eventuale schimbări de terenuri sau vânzarea lor, etc.), precum şi contractele de închiriere ale acestora;
să fie adunate hărţile cadastrale ale Provinciei şi a conventelor, proiectele de construcţii aprobate, cu toate schiţele necesare.

Art. 77 – Este de competenţa Economului provincial:
să se ocupe de administraţia ordinară a Provinciei;
să se ocupe de administraţia caselor de formare, a operelor de asistenţă socială, caritative şi de întreţinere a Provinciei;
să ducă la îndeplinire deciziile Ministrului provincial cu Definitoriul său cu privire la actele de administraţie extraordinară a Provinciei şi a conventelor;
să se îngrijească de operele artistice şi istorice prezente în Provincie, având grijă să fie adunate într-un inventar detaliat, cu fişe şi fotografii, având în vedere documentaţia necesară protejării lor.

Art. 78§ 1. Conventele, după normele Constituţiilor în vigoare, îşi vor administra bunurile ţinând cont de hotărârile Capitulului conventual.

§ 2. Provincia poate interveni în administraţia conventului pentru întocmirea actelor civile şi a reglementărilor contractuale, numai în cazurile în care îi revine o astfel de competenţă.

Art. 79§ 1. În forul canonic, responsabil cu administrarea bunurilor este Ministrul provincial pentru Provincie; pentru convente sunt Guardianii, iar pentru parohii, părinţii parohi.
§ 2. În forul civil, reprezentantul legal al Provinciei este Ministrul provincial pro tempore.

Art. 80 – Vor fi declarate cu regularitate la Camera de Comerţ activităţile comerciale din Provincie chiar şi cele temporare, observându-se prevederile legilor civile în vigoare.

Art. 81§ 1. Depozitele bancare şi toate bunurile mobile sau imobile să fie înregistrate pe numele Conventului, având semnătura dublă: a Guardianului şi a Economului conventual, cu excepţia cazurilor particulare, când Capitulul provincial prevede altfel.

§ 2. În mod analog, depozitele bancare ale parohilor şi ale confraţilor pensionari, chiar dacă sunt înregistrate pe numele lor, trebuie să fie înregistrate şi pe numele Guardianului sau al Economului.

§ 3. Pensiile, salariile fraţilor, ofertele de la Sf. Liturghii şi alte oferte, intră în administraţia conventului din care face parte fratele respectiv.

Art. 82 – Contribuţia fiecărui frate preot pentru Curia provincială şi pentru operele Provinciei este de opt Sf. Liturghii pe lună; pentru Curia generală, contribuţia este de două Sf. Liturghii pe lună.

Art. 83§ 1. Conform prevederilor Constituţiilor şi a Statutelor generale,[ Cf. Const. 110; Stat. gen. 54.] Curia provincială trebuie să aibă în dotare următoarele registre:
-Registrul Profesiunilor;
-Registrul cu procesele-verbale ale întrunirilor Definitorului;
-Registrul administrativ de venituri şi cheltuieli zilnice şi registrul general cu evidenţă lunară (intrări, ieşiri, şi soldul final: numerar şi cont);
-Inventarul lucrurilor de valoare;
-Registrul cu Sf. Liturghii;
-Registrul fundaţiilor pioase;
-Registrul de corespondenţă;
-Cronica;
-Necrologul.

§ 2. Fiecare convent din Provincie sau casă filială trebuie să aibă următoarele registre:
-Registrul proceselor-verbale ale Capitulului conventual;
-Cronica;
-Inventarul ordinar;
-Inventarul obiectelor de valoare;
-Registrul cu Sf. Liturghii primite;
-Registrul cu Sf. Liturghii celebrate;
-Registrul fundaţiilor pioase;
-Necrologul;
-Registrul de corespondenţă;
-Registrele administrative:
a) registrul intrărilor (casier)
b) registrul general intrări/ieşiri cu evidenţă lunară şi soldul final: numerar şi cont (econom).

Art. 84 – Este de datoria Ministrului provincial cu Definitoriul său, consultând Comisia economică, să fixeze registre tip pentru fiecare convent. Administraţiile parohiale vor adopta sistemul cerut de fiecare dieceză în parte.

Art. 85 – Conventele şi parohiile care angajează personal de serviciu, vor stipula un contract de muncă, ţinându-se cont de legislaţia civilă în vigoare. Responsabilii administraţiilor să considere acest lucru ca pe o datorie civică şi o slujire adusă Provinciei, motiv pentru care trebuie să fie la curent cu legile fiscale, contractuale şi de asigurare.

Art. 86 – Toţi fraţii Provinciei să fie înscrişi la Casa Asigurărilor de Sănătate. Cotele personale de participare să fie vărsate din fondul respectivelor convente.


TITLUL VII: CONDUCEREA PROVINCIEI


Art. 87§ 1. Capitulul provincial este autoritate supremă în Provincie. Acesta îşi propune să reglementeze activitatea conventelor după normele Constituţiilor în vigoare, în spiritul Evangheliei şi a spiritualităţii franciscane, lăsate nouă de Seraficul Părinte Sf. Francisc.

§ 2. În acest sens, toţi fraţii Provinciei, să se angajeze în vederea pregătirii celebrării Capitulului provincial, aducându-şi contribuţia personală pentru o desfăşurare cât mai eficientă a lucrărilor capitulare.

§ 3. Înaintea celebrării Capitulului provincial, Ministrul provincial va informa fraţii Provinciei cu privire la temele care vor fi tratate cu această ocazie, pentru ca toţi să se simtă implicaţi de deciziile şi orientările Provinciei, în spiritul comuniunii frăţeşti.

Art. 88 – În vederea celebrării Capitulului provincial, Comisiile provinciale să-şi intensifice lucrările lor, promovând discutarea problemelor care interesează întreaga Provincie, prin intermediul întâlnirilor dintre fraţi, chestionare sau vizite, adunând în timp util toate propunerile în baza cărora Capitulul să-şi poată programa propriile lucrări.

Art. 89§ 1. Este foarte oportun ca Ministrul provincial să trimită, din timp, tuturor participanţilor, propria relaţie pe care o va prezenta în Capitul[ Cf. Stat. gen. 128.].

§ 2. De asemenea, Ministrul provincial împreună cu Definitoriul său, va întocmi lista temelor ce vor fi tratate în Capitul, după ce a consultat Comisiile provinciale. Această listă va fi trimisă tuturor participanţilor la Capitulul provincial, pentru ca aceştia, în timp util, să poată aprofunda respectivele teme, împreună cu fraţii din comunitatea din care fac parte.

Art. 90 – Ministrul provincial este ales prin vot direct, per praesentiam [ Cf. Const. 184, 1-3; Stat. gen. 124, 1-2; 124, 3a.].

Art. 91 – Delegații pentru Capitulul Provincial vor fi aleși din lista tripartită[ Cf. Const. 183, 1-3; Stat. gen. 143-145.], iar numărul acestora este o cincime[ Numărul delegaților pentru Capitulul Provincial a fost stabilit în Capitulul Provincial Extraordinar din 2014.] din total fraților cu profesiunea solemnă:

§ 1. Cu trei luni înainte de celebrarea Capitulului provincial să fie comunicat numărul de delegați, stabilit deja la Capitulul precedent, conform cu necesitățile Provinciei.

§ 2. Alegerea se face prin scrisoare.

§ 3. O comisie de trei frați, numită de Ministrul provincial împreună cu Definitoriul său, să numere toate voturile și să întocmească documentele de alegeri pe care să le dea apoi Ministrului provincial.

§ 4. Să se formeze trei colegii sau liste uniforme care să-i distribuie pe frații Provinciei cu voce activă și pasivă în ordinea profesiunii, astfel ca să se obțină trei liste: una a fraților mai în vârstă, alta a fraților de vârstă mijlocie și a treia a fraților mai tineri. Cel care este deja capitular de drept este lipsit de voce pasivă, iar numele său să fie evidențiat printr-un asterisc, pentru a nu fi ales din nou.

§ 5. Toți frații să aleagă de pe propria listă jumătate din numărul de delegați stabilit, iar jumătatea cealaltă de pe celelalte două liste. Buletinul de vot este invalid dacă numărul de voturi de pe lista proprie, sau de pe celelalte două, depășește jumătatea; însă, nu este necesar ca jumătatea să fie atinsă. De asemenea, buletinul este invalid dacă electorul nu a votat cel puțin un frate de pe fiecare listă. Dacă cineva a votat (deși invalid) un frate care deja se bucură de dreptul de capitular, buletinul de vot rămâne valid dacă nu se depășește nici totalul listei proprii nici cel al celorlalte două liste.

§ 6. De pe fiecare listă este aleasă o treime din numărul delegaților, care au obținut cel mai mare număr de voturi.

Art. 92 – Definitoriul Ministrului provincial este format din Vicarul provincial, Secretarul provincial şi alţi patru Asistenţi provinciali.

Art. 93 – Capitulul provincial, dacă se consideră oportun, poate invita experţi (fraţi ai Ordinului şi ai Provinciei sau alte persoane consacrate sau chiar laici) pentru a li se asculta părerea în rezolvarea problemelor tratate.

Art. 94 – Capitulul provincial va elabora şi va aproba un Proiect provincial cvadrienal, în armonie cu Proiectul de şase ani al Ordinului şi itinerariul Bisericii locale. Acesta, va fi supus verificării de-a lungul celor patru ani şi, mai ales, la următorul Capitul provincial ordinar[ Cf. Moţiunea nr. 5 a Capitulului General din 2001.].

Art. 95 – În timpul celebrării Capitulului provincial se va forma un birou de presă, pentru a comunica confraţilor, ce nu participă la Capitul, informaţii şi ştiri cu privire la desfăşurarea lucrărilor.

Art. 96 – În Capitulul Provincial vor fi conferite, la propunerea Ministrului provincial, oficiile de Magistru de novici și Rector de post-noviciat[ Cf. Directoriul pentru celebrarea Capitulului Provincial Ordinar, nn. 168-172.], Asistent provincial pentru Armata Maicii Domnului[ Numirea Asistentului provincial OFS, din 2007, nu mai revine Capitulului provincial, ci Superiorului provincial al zonei/națiunii sau Superiorilor Franciscani ai zonei/națiunii.]. În schimb, numirile Directorilor de societăți comerciale și Președinților de activități caritabile: Mesagerului Sf. Anton, Editurii Serafica, FermaFra, GreenTime, Grafica Antoniana şi a Fundaţiei Pacea, precum şi a altor oficii cu caracter provincial, va fi lăsată Ministrului provincial cu Definitoriul său[ Cf. Const. 163, 3.].

Art. 97§ 1. Pentru coordonarea şi promovarea principalelor opere ale Provinciei să se formeze următoarele Comisii[ Cf. Const. 193.]:
Comisia pentru formarea inițială;
Comisia pentru formarea permanentă;
Comisia pentru promovarea vocațiilor și pastorația tineretului;
Comisia pentru cultură și artă;
Comisia pentru dreptate, pace și ocrotirea mediului;
Comisia pentru pastorație;
Comisia pentru animarea misionară;
Comisia economico-edilitară;

§ 2. Fiecare Comisie va fi formată din patru membri, dintre care unul să fie preşedinte şi altul secretar.

§ 3. Preşedinţii comisiilor, la propunerea Ministrului provincial, sunt aleşi prin balotaj în Capitulul provincial[ Cf. Stat. gen. 133.], cu excepţia preşedintelui Comisiei economice şi edilitare, care este Economul provincial.

§ 4. Din fiecare Comisie va face parte cel puţin un frate din Definitoriul provincial, desemnat de Ministrul provincial cu Definitoriul său.

§ 5. Întrunirea Comisiilor este programată de respectivii Preşedinţi, care au dreptul de a-i convoca pe membri, de a prezida Comisia şi de a coordona activitatea. Ori de câte ori i se pare oportun, Ministrul provincial, de comun acord cu Preşedinţii comisiilor, poate convoca adunarea extraordinară a unei Comisii.

§ 6. Comisiile se reunesc periodic pentru a examina problemele propuse de Ministrul provincial şi de Definitoriul său, de Conventele din Provincie, precum şi de fiecare frate în parte, în funcţie de Programul cvadrienal al Provinciei. Pentru a favoriza unitatea de orientare şi continuitatea lucrărilor, Comisiile să prezinte anual o relaţie în scris Ministrului provincial despre activitatea lor.

§ 7. Se va ţine cont de părerile Comisiilor – chiar dacă au doar valoare consultativă – şi acestea vor fi menţionate în actele Definitoriului provincial, atunci când se iau hotărâri cu privire la problemele studiate şi examinate de respectivele Comisii.

§ 8. Ministrul provincial poate invita Preşedinţii comisiilor, în calitate de experţi, la întrunirea Definitoriului, pentru ca aceştia să expună părerea propriilor Comisii cu privire la problemele specifice înscrise pe ordinea de zi a dezbaterilor, precum şi pentru a-şi aduce contribuţia în rezolvarea problemelor ce intră în competenţa lor.

§ 9. Secretarii fiecărei comisii vor întocmi un proces-verbal, cu ocazia întrunirilor, şi vor trimite la arhiva provincială fiecare document, corespondenţă, scrisoare circulară, documentaţii, etc. O copie a proceselor-verbale ale întrunirilor va fi trimisă Ministrului provincial, semnată de preşedinte şi de secretar.

§ 10. La începutul fiecărui an fiecare comisie să supună aprobării Ministrului provincial şi Definitoriului său, programarea activităţilor anuale, în conformitate cu Proiectul Provincial Cvadrienal aprobat de Capitulul provincial.

Art. 98 – Comisia pentru formarea inițială este alcătuită din responsabilii caselor de formare și:
va elabora principii şi norme ce vor reglementa formarea iniţială: în acest sens, Comisia are misiunea să traseze itinerariul ce va însemna continuitatea în formare, legând astfel etapele de formare între ele;
va putea iniţia şi sesiza anumite schimbări în itinerariul de formare, pe care le va înainta definitoriului provincial;
va organiza cel puţin o săptămână de formare în fiecare an cu formatorii;
va cere, de fiecare dată când consideră oportun, ca formatorii să participe la iniţiativele de formare a formatorilor la nivelul FIMP;

Art. 99 – Comisia pentru formarea permanentă are datoria:
să-i conştientizeze pe fraţi de datoria funda-mentală pe care o au faţă de formare, invitându-i să folosească toate mijloacele şi instrumentele puse la dispoziţia lor de Biserică şi de Ordin;
să elaboreze în fiecare an un program de iniţiative de formare permanentă, care să corespundă exigenţelor Provinciei, având în vedere următoarele dimensiuni: umană, fraternă, spirituală, carismatică, intelectuală, culturală, ministerială, profesională și misionară;
să favorizeze momente de întâlnire fraternă între fraţii din Provincie;
să furnizeze fraţilor din Provincie ajutoarele necesare formării şi să-i informeze cu privire la eventualele iniţiative de formare oferite de alte Institute de viaţă consacrată şi, în mod special, de Ordin.

Art. 100 – Comisia pentru promovarea vocațiilor și pastorația tineretului are datoria:
să promoveze vocaţiile în mijlocul tinerilor pentru chemarea la viaţa consacrată, în special chemarea la viaţa franciscană;
să promoveze în fiecare convent-parohie zile dedicate vocaţiei, prin întruniri, adoraţie euharistică, zile de reculegere pentru tineri și conferinţe;
să colaboreze cu terţiarii franciscani şi membrii Armatei Maicii Domnului în descoperirea vocaţiilor autentice;
să contacteze centrele vocaţionale ale FIMP-ului şi ale Ordinului pentru o fructuoasă colaborare internaţională;
să formeze grupuri de tineri franciscani din parohiile franciscane şi diecezane;
să organizeze întâlnirea anuală a tinerilor din parohiile franciscane și a campusului pentru admiterea la Seminarul (Liceul Teologic Romano Catolic „Sf. Francisc de Assisi”) din Roman.

Art. 101 – Comisia pentru cultură și artă are datoria:
să colaboreze cu instituţii culturale naționale și internaționale, ca să creeze o sinergie care să facă mai marcantă şi mai puţin dispersivă în teritoriu difuzarea culturii şi să permită optimizarea resurselor existente;
să desfăşoare conferinţe pe teme de actualitate pentru a răspândi în societatea o cultură a binelui și a păcii, a dialogului inter-religios și a ecumenismului;
să favorizeze dezvoltarea Centrelor de cercetare din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, dar și ale altor realități din Provincie care sunt legate de făurirea unei culturi ce vizează să aibă ca obiectiv o mai bună cunoaştere a realităţii globale şi ale schimbării sale continue şi căutarea condiţiilor cu privire la valori, la artă, la cultură, la istorie, la pace şi dialogul între popoare în dezvoltarea lor autonomă;
să pună la dispoziţie propuneri ca instrumente de studiu (simpozioane şi seminarii, cărţi, mijloace audio-vizuale);
să adune şi să aşeze materiale, publicaţii, documente, texte, studii, mărturii cu privire la temele menţionate mai sus.

Art. 102 – Comisia pentru dreptate, pace și ocrotirea mediului vizează:
sensibilizarea și susținerea activităților de promovare a păcii și dreptății sociale printr-o mai mare implicare în colaborare cu organizațiile de acest tip;
promovarea ocrotirii mediului înconjurător, a unui stil de viață sănătos și o atenție față de natură și de toate creaturile lui Dumnezeu după exemplul Seraficului Părinte Francisc;
susținerea proiectelor Ordinului, în strânsă colaborare cu cei din CIMP și alte jurisdicții.

Art. 103 – Comisia pentru pastorație:
organizează programe care să susțină promovarea identității franciscane, accentuarea sărbătorilor franciscane în convente[ Cf. Stat. Prov. 61§1.];
promovează un stil comunitar-pastoral și de promovare a identității noastre.
să se ocupe de pregătirea fraților care vor ocupa slujiri în pastorație;
organizează zile de formare specifice, o dată pe an, cu privire la teme pastorale.

Art. 104 – Comisia pentru animarea misionară:
sensibilizează frații la activitate misionară în afara teritoriului tării;
oferă posibilitatea de experiențe misionare[ Cf. Stat. Gen. 63§3];
sprijină misiunile încredințate prin inițiative concrete.

Art. 105 – Comisia economico-edilitară are datoria:
să-l sprijine pe Economul provincial în funcţia sa, mai ales în problemele particulare de tip administrativ, juridic şi tehnic;
la fiecare patru ani, de comun acord cu Ministrul provincial cu consimţământul Definitoriului său, să analizeze contribuţia bănească pe care conventele trebuie să o dea Provinciei, contribuţie care la rândul său să fie supusă spre aprobare Capitulului provincial;
să propună iniţiative şi să promoveze întâlniri şi cursuri de actualizare în scopul cunoaşterii normelor legislative pentru gestiunea administraţiei conventuale, pentru păstrarea registrelor contabile, pentru observarea cu atenţie a contractului de muncă cu personalul angajat, menţinerea în condiţii optime a foilor de salarizare;
să promoveze actualizarea inventarierilor în Convente şi în alte clădiri publice ale Provinciei;
să organizeze în arhiva Provinciei, sectorul patrimonial al tuturor bunurilor imobile;
să examineze şi să-şi exprime părerea cu privire la cumpărarea sau vinderea unor imobile din proprietatea Provinciei; de asemenea, să examineze proiectele de construcţie sau de restaurare a clădirilor, înainte de a le transmite Ministrului provincial.

Art. 106§ 1. Ministrul provincial va desemna fraţii în convente prin intermediul obedienţei dată în scris[ Cf. Const. 27.].

§ 2. Responsabilităţile încredinţate fraţilor de către Capitulul provincial sau de către Ministrul provincial cu Definitoriul său, se bucură de stabilitate conform Constituţiilor şi a Dreptului comun[ Cf. Const. 165, 2.].

Art. 107 – În urma preluării Custodiei de Orientul Mijlociu și Țara Sfântă Provincia „Sf. Iosif” din România își asumă responsabilitatea să colaboreze cu noua structură jurisdicțională în termenii aprobați de Capitulul Ordinar din 2012, cu următorul conținut:
Provincia se angajează să susțină comunitățile Custodiei asigurând stabilitatea acestora atât cât privește numărul fraților cât și necesitățile pastorale, păstrând pe cât posibil caracterul lor internațional;
Provincia ajută frații interesați în vederea unui discernământ ce privește vocația misionară în Orient și Țara Sfântă. Acei frați care cer să meargă în misiune în cadrul Custodiei trebuie să studieze limbile folosite în locurile respective și să se străduiască să cunoască atât specificul Bisericilor Răsăritene, cât și islamul. De asemenea, trebuie să se afilieze pe o perioadă de minim 4 ani;
Împreună cu Provincia, Custodia promovează inițiative formative referitoare la ecumenism și dialogul interreligios;
Custodele provincial prezintă anual Definitoriului Provinciei situația Custodiei;
Cu scopul de a promova viața Custodiei, Definitoriul Provincial și cel al Custodiei se întâlnesc de cel puțin două ori pe parcursul mandatului cvadrienal.